Medicii veterinari susţin necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, a microcipării animalelor din ferme şi a modificării legislaţiei, astfel încât să poată fi prevenite şi combătute eficient bolile majore care aduc pierderi importante economiei româneşti.

Necesitatea înfiinţării unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică a fost prezentată medicilor veterinari din România de specialişti europeni încă din anul 2007, după ce cu doi ani înainte, în judeţul Tulcea au fost înregistrate primele focare de gripă aviară din ţară, şi a revenit în discuţia specialiştilor din domeniu zilele acestea, în satul Murighiol, în timpul conferinţei naţionale "VetHealth Connections", organizată de Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea, Autoritatea naţională de resort şi de Federaţia Organizaţiilor de Pescari Delta Dunării.

"În caz de epizootii, medicul veterinar are foarte multe atribuţii, să facă evaluarea animalelor, ecarisarea teritoriului, să ucidă animalele, să le îngroape, să facă dezinfecţiile. Sunt atribut care depăşesc condiţia de medic veterinar şi ar trebui să existe unităţi specializate pentru ucidere, constituite în temeiul legii, şi unităţi specializate care să facă dezinfecţii utile, eficiente, sub supravegherea medicului veterinar. Aceste unităţi să fie ale statului, coordonate de un medic veterinar", a declarat pentru AGERPRES, la finele dezbaterii pe acest subiect, directorul DSVSA Tulcea, Mitică Tuchilă.

Prezentarea modului în care ar trebui să funcţioneze structurile specializate a fost făcută de medicul veterinar Daniel-Narcis Maftei care a atras atenţia atât asupra faptului că presiunea asupra DSVSA-urilor în situaţii de criză este foarte mare, iar imaginea breslei din care face parte a fost afectată de crizele epidemiologice din ultimii ani, medicii veterinari fiind văzuţi de populaţie drept "criminali de animale".

"În anul 2012, când am preluat conducerea instituţiei, erau 160 de angajaţi. Acum sunt 102 persoane, cu medicii veterinari zonali, medicii de laborator, administrativ şi tehnic. Mulţi medici veterinari au plecat din cauza responsabilităţilor mari sau au ieşit la pensie, iar momentan posturile sunt blocate şi nici cerinţă prea mare din partea celor care ies de pe băncile facultăţilor nu este", a afirmat directorul DSVSA, Mitică Tuchilă.

În timpul dezbaterii, participanţii au atras atenţia asupra necesităţii sancţionării drastice a medicilor veterinari de liberă practică care nu respectă rigorile profesiei, dar şi analizelor făcute de unele laboratoare private.

"Din anchetele noastre rezultă că boala (pesta micilor rumegătoare - PMR, n.red.) a pătruns în portul Midia (judeţul Constanţa, n.red.), din Maroc, unde e tipizat virusul. A trecut printr-un judeţ din Dobrogea, limitrof nouă, şi apoi a ajuns la noi. Nu putea să zboare. Ne-am infectat ultimii, dar am declarat-o primii. (...) Analizele făcute la un laborator privat de proprietarul unei ferme au arătat prezenţa bacteriei Pasteurella, iar după ce proprietarul a investit în tratamente, animalele au murit", a menţionat directorul Tuchilă.

El a mai spus că au existat cazuri în care DSVSA a semnalat transportul unor animale care aveau documente, dar nu şi crotalii aplicate, în asemenea situaţii medicii veterinari concesionari neputând fi sancţionaţi cu ridicarea dreptului de liberă practică.

"Datorită faptului că tehnologia a avansat, există microcipuri mult mai elaborate şi ar putea fi aplicate şi animalelor de rentă, la fel ca la câine şi pisică, şi atunci nu s-ar mai putea pierde un crotaliu şi nu ar mai exista fraude privind înlocuirea unui crotaliu sau să se comande crotalii duplicat", a atras atenţia directorul DSVSA.

Tuchilă a subliniat necesitatea modificării legislaţiei din diferite domenii pentru eficientizarea activităţii de prevenire şi combatere a epizootiilor care aduc pierderi majore economiei româneşti.

"Legea zootehniei stabileşte câte animale creşte omul în curte, dar nu e stipulat un număr de animale de la care exploataţia trebuie înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar. Ministerul Mediului are în legislaţie, în funcţie de numărul de animale dintr-o fermă, distanţa până la primul aşezământ uman. Ministerul Finanţelor are şi el stipulate distanţele acestea. Ele nu corespund însă, iar noi, veterinarii, nu avem o lege în care să se menţioneze că exploataţia de 10.000 de oi trebuie să fie organizată într-o formă juridică şi autorizată, aşa încât proprietarul o trece pe persoană fizică şi merge cu 10.000 de oi fără nicio problemă, iar statul nu poate impozita corect şi animalele nu pot fi urmărite, dacă medicul de liberă practică nu înregistrează corect animalele", a conchis directorul DSVSA, Mitică Tuchilă.

De altfel, necesitatea modificării legii zootehniei, în sensul menţionării numărului de animale care pot fi crescute într-o fermă de subzistenţă şi a înregistrării acestora, a fost solicitată de conducerea DSVSA Tulcea încă din anul 2005, atunci când în judeţul Tulcea au fost semnalate primele focare de gripă aviară din România care au adus pierderi majore fermelor avicole şi populaţiei.

"După primul focar de gripă aviară înalt patogenă, din octombrie 2005, experţi din Statele Unite au insistat să viziteze localitatea în care au apărut focarele, Ceamurlia de Jos. Observând situaţia de la acel moment ei au afirmat că la nivelul lor, în SUA, nu ar fi făcut faţă şi ar fi incendiat locurile respective, ca să distrugă prezenţa virusului", a afirmat în timpul lucrărilor conferinţei naţionale "VetHealth Connections", medicul veterinar Paul Bria.

După ce în perioada 2005-2007, în mai multe localităţi tulcene, s-au înregistrat câteva zeci de focare de gripă aviară, anul acesta, în judeţ, s-a înregistrat un singur focar de gripă aviară, la o gospodărie privată din satul Mihail Kogălniceanu care avea un iaz artificial, unde probabil au poposit păsările sălbatice care au transmis boala şi celor domestice.

"Focarul s-a înregistrat în luna septembrie şi este stins acum. Au fost sacrificate circa 20 de raţe şi 20 de galinacee", a menţionat directorul DSVSA, Mitică Tuchilă.

Primul focar de pestă porcină africană (PPA) din România a fost confirmat în 2017, în România, la periferia municipiului Satu Mare, însă sute de focare au fost înregistrate în anul următor, cele mai multe semnalându-se după ce mistreţi din rezervaţia ucraineană a Deltei Dunării au trecut fluviul în partea românească a Deltei. Cea mai mare fermă de porcine din judeţul Tulcea afectată de PPA a disponibilizat în acel an aproape 200 de angajaţi şi nu a reluat activitatea de creştere a animalelor, având în vedere apropierea de rezervorul natural al bolii, mistreţii din Deltă.

"Anul acesta am avut trei focare de PPA. Aceste cazuri sunt accidentale, eventual acolo unde populaţia de mistreţi s-a refăcut şi mai există posibilitatea ca aceştia să transmită la gospodăriile private", a precizat directorul DSVSA, Mitică Tuchilă.

Pagubele provocate în România de gripa aviară, PMR şi PPA sunt estimate la sute de milioane de euro, iar unele din aceste boli majore au fost eradicate în urmă cu mai mulţi ani de unele state ale Uniunii Europene.

"Omul este principalul vinovat pentru apariţia acestor boli. Merge la pescuit, la vânătoare şi nu ştie ce duce acasă, pe talpă. Dă hrană la animalele din gospodărie produse neverificate", a menţionat în timpul conferinţei medicul veterinar Daniel-Narcis Maftei.

Conferinţa naţională "VetHealth Connections" se va încheia vineri cu vizita medicilor veterinari la un punct de gastronomie locală din judeţul Tulcea. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)