Culegătorii de ciuperci se tem de atacul urşilor în sezonul ghebelor atunci când merg la pădure, în timp ce autorităţile şi specialiştii atrag atenţia cu privire la riscul la care se expun consumatorii atunci când cumpără din surse nesigure ciuperci sau când le găsesc în flora spontană, existând specii deosebit de toxice asemănătoare cu cele comestibile.

În Piaţa Centrală din municipiul Buzău sunt comercializate ghebe şi alte tipuri de ciuperci la preţuri între 15 şi 20 de lei kilogramul. Ploile din ultima perioadă au determinat apariţia ciupercilor în flora spontană, însă culesul lor a devenit periculos din pricina urşilor.

"Campania de toamnă a început, a plouat, ciupercile au ieşit. Ghebele sunt bune puse la conservă, pentru zacuscă, la borcan ca atare cu oţet şi usturoi. Sunt comestibile, culese din pădurile de la Ciuta dar este cam periculos acum, fetele nu se mai duc de frica ursului. Nu se mai apropie de pădure că este ursul, doar dacă se duc mai mulţi. Este riscant...", a declarat, pentru AGERPRES, unul dintre comercianţii din Piaţa Centrală.

Dacă în alţi ani culesul ciupercilor devenise o tradiţie pentru localnicii din mediul rural, prezenţa şi atacurile urşilor din ultima perioadă în proximitatea unor localităţi i-a determinat să renunţe la o astfel de activitate sau să o desfăşoare pe arii restrânse din mediul silvatic.

"Am ciuperci de iarbă, de deal, se folosesc la ciulama, fripte, sunt culese din zona Fundeni-Zărneşti. Sunt greu de cules din cauza urşilor. Îţi mai vine să mergi după ghebe dacă vine ursul? Anii anteriori intrai în pădure, nu erau aşa mulţi, acum mai mult pe lângă casă...", confirmă fenomenul un alt comerciant din piaţă.

Potrivit Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (IJJ), pe parcursul anului 2024 au fost înregistrate 187 de intervenţii, determinate de prezenţa unor urşi.

"În perioada 01.01.2024 - 08.10.2024, efectivele IJJ Buzău au intervenit în 187 de situaţii pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă 81/2021. Cele mai multe intervenţii au fost desfăşurate în localităţile Pătârlagele (23), Nehoiu (22) şi Beceni (21). În luna septembrie, jandarmii buzoieni au desfăşurat 35 de intervenţii în urma unor apeluri prin SNUAU care semnalau prezenţa urşilor", a transmis pentru AGERPRES, IJJ Buzău.

În afara pericolului determinat de prezenţa urşilor, specialiştii atrag atenţia că multe dintre speciile de ciuperci sunt deosebit de periculoase dacă sunt consumate.

"Din cele cam 1,5 milioane de specii, au fost descrise în jur de 100.000 iar dintre acestea 2.000 specii sunt comestibile, 1.000 specii sunt toxice şi circa 30 otrăvitoare. Multe dintre specii nu se pot consuma deoarece sunt foarte mici pentru a putea fi recoltate, altele sunt tari-lemnoase, iar altele nu au nicio valoare. Ciupercile au dimensiuni, culori, gust, forme, foarte variate. La noi în ţară sunt descrise 8.700 specii de micro şi macromicele, din care 361 specii, 19 varietăţi şi 2 forme sunt comestibile. La nivel global sunt cultivate comercial 30 specii dintre care 6 industrial. În ţara noastră au fost studiate un număr de 400 specii dar dar cu adevărat toxice letale sunt 10 specii iar altele, în jur de 30-40 specii produc deranjamente intestinale. În Romania se cultivă champignon şi păstrăvul de fag (Pleurotus spp.) şi mai puţin shiitake-Lentinula edodes sau ciuperca parfumată", a spus pentru AGERPRES cercetătorul ştiinţific dr.ing. Ioana Tudor.

Potrivit cercetătorilor din domeniu, există o suită de specii ale căror caracteristici pot fi asemănătoare, în sensul în care un culegător neistruit poate confunda o ciupercă comestibilă cu una toxică.

"Atenţie sporită la cele recoltate din flora spontană! În fiecare an ciupercile îşi iau tributul de vieţi! Este foarte greu să determini o specie de ciuperci, mai ales când nu citeşti nimic despre aceasta şi înveţi din auzite. Ciupercile nu se hibridează! Greşelile apar din schimbările pe care ele le suportă din cauza condiţiilor de mediu, umiditatea din aer, temperatură, aciditatea solului, poluarea s.a. În literatura noastră exista circa 30 de perechi de ciuperci, desigur uneori nu două, adică una bună şi alta toxică foarte asemănătoare, dar pot fi si grupate câte 2-3 toxice şi una comestibilă, asemănătoare. Ca să poţi determina o ciupercă, aceasta trebuie să fie întreagă, adică să aibă toate părţile componente, să fie păstrată în condiţii optime pentru a nu-şi schimba culoarea, să nu fie atacată de viermi, limacşi, melci, larve, să nu fie strivită, nici uscată şi nici bătrână. Specialistul când are îndoieli recurge la studierea sporilor la microscop. De aici recomandarea ca atunci când se merge la recoltare în flora spontană să participe 2-3 sau mai multe persoane în grup. În continuare voi prezenta câteva grupe de ciuperci aşa zise pereche cu caracterele lor morfologice: 1.a.Agaricus arvensis, ciuperca de câmp sau ciuperca de branişte (comestibilă foarte bună); 1.b.Agaricus bisporus, ciuperca de cultură, ciuperca de strat sau de bălegar (comestibilă, foarte bună); 1.c.Rusulla cyanoxantha, pâinişoara, vineţica porumbeilor, hulubiţa, burete vânăt (comestibilă, foarte bună); 2. Amanita phaloides- buretele viperei (toxică, mortală)", a mai precizat Ioana Tudor, scriitoarea mai multor cărţi de specialitate.

Atenţionări vin şi din partea Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) ai cărei specialişti precizează că intoxicaţiile cu ciuperci sunt urgenţe medicale iar prezenţa la spital este obligatorie.

"În general, intoxicaţiile cu ciuperci se caracterizează prin: tulburări digestive - greţuri, vărsături, epigastralgii (dureri destomac), diaree, hepatită acută toxică şi insuficienţă hepatică; tulburări neurosenzoriale - mioză (micşorarea pupilelor) saumidriază (dilatarea pupilelor), agitaţie, dezorientare temporo-spaţială, confuzie, delir, halucinaţii vizuale şi auditive, convulsii, comă; tulburări cardiovasculare - bradicardie sau tahicardie, hipotensiunearterială sau hipertensiune arterială; tulburări hidroelectrolitice, cu risc de deshidratare severă la copii şi vârstnici; tulburări renale - insuficienţă renală funcţională şi/sau organică; simptome generale: frisoane, febră, transpiraţii, uscăciunea mucoaselor sau dimpotrivă hipersecreţie salivară şi renală. Gravitatea intoxicaţiilor cu ciuperci este dată în special de insuficienţa hepatică fulminantă şi insuficienţa renală care duc frecvent la deces. Prezentarea de urgenţă la medic este obligatorie în cazul apariţiei simptomelor menţionate, ţinându-se cont că apariţia simptomelor la interval mai mare de 6 ore de la consum are prognostic grav, iar tulburările digestive frecvent prezente, au consecinţe mai importante la copilul mic şi vârstnic", informează DSP.

În acest context, DSP recomandă consumul de ciuperci doar din surse autorizate şi atrage atenţia cu privire la o serie de obiceiuri folosite de culegători care se pot dovedi periculoase.

"DSP recomandă: consumul ciupercilor de cultură, provenite din unităţi autorizate şi/sau însoţite de certificate de calitate, evitând cumpărarea lor de la comercianţii ambulanţi, culegătorii amatori, persoane străine de la marginea drumurilor; evitarea culesului/consumului ciupercilor din flora spontană (păduri, păşuni); neimplicarea copiilor în procesul de culegere a ciupercilor; supravegherea copiilor mici pentru a se evita riscul intoxicării accidentale. Intoxicaţia cu ciuperci la copii include forme de gravitate variabilă şi cu evoluţie imprevizibilă! Ciupercile otrăvitoare nu-şi pierd toxicitatea prin preparare! Toxinele ciupercilor sunt foarte rezistente la prelucrarea termică şi nu se distrug. Este absolut greşit să considerăm că ciupercile care sunt mâncate de insecte sunt comestibile. Pentru insecte toxina poate fi inofensivă datorită metabolismului diferit de cel al omului. Testele populare de identificare a ciupercilor toxice (culoarea locurilor de tăietură şi ruptură sau apăsare cu degetul, mirosul, gustul, culoarea modificată prin fierbere împreună cu ceapă sau o linguriţă de argint) nu sunt dovezi sigure dacă sunt comestibile sau otrăvitoare. Evitarea conservării ciupercilor provenite din flora spontană şi/sau surse neautorizate, în condiţii casnice", atrage atenţia sursa citată.

Mai mult decât atât, culesul ciupercilor şi comercializarea lor în afara respectării prevederilor legale, în zone nesigure cum sunt cele de la marginea drumurilor atrage sancţiuni.

"Ordonanţa 43/1997 privind regimul drumurilor sancţionează comerţul ambulant desfăşurat în zona de siguranţă a drumului public cu amendă de la 2.000 la 6.000 de lei, cu posibilitatea achitării a jumătate din minim, în termen de 15 zile. Totuşi, poliţiştii atenţionează că riscul cel mai mare în cazul persoanelor care desfăşoară comerţ ambulant în proximitatea drumurilor de mare tranzit nu este sancţiunea pecuniară, ci pericolul la care se expun pe ei înşişi, dar şi pe ceilalţi participanţi la trafic", a precizat, pentru AGERPRES, Inspectoratul de Poliţie Judeţean.

În ultimele zile la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) au ajuns mai multe persoane care prezentau simptomele unor intoxicaţii cu ciuperci.

"În perioada 4-8 octombrie 2024, la UPU-SMURD a SJU Buzău s-au prezentat 20 de persoane (19 adulţi şi un copil în vârstă de 7 ani) care au prezentat simptomatologie specifică intoxicaţiei cu ciuperci. Pacienţii au primit îngrijiri medicale şi ulterior au fost externaţi, cu recomandări medicale. Aceştia au afirmat că au consumat ciuperci cumpărate de pe marginea drumului, din zona Ciuta, jud. Buzău. DSP Buzău a fost anunţată cu privire la această situaţie", a transmis anterior pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al SJU, Adriana Bunilă.

La nivelul SJU nu există secţie de toxicologie, cazurile grave de intoxicaţii fiind transferate, potrivit unui protocol, către alte unităţi medicale din ţară. AGERPRES/(AS-autor: Florin Zafiu, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)