Comemorarea a 80 de ani de la bătălia de la Oarba de Mureş din Al Doilea Război Mondial, începută în 16-17 septembrie 1944 şi încheiată în 6 octombrie 1944, în care şi-au pierdut viaţa 11.000 de militari români, găseşte monumentul închinat eroilor într-o stare de degradare, susţine Asociaţia Cultul Eroilor "Regina Maria" Filiala Mureş.

Despre luptele din toamna anului 1944, a arătat Asociaţia Cultul Eroilor Mureş, s-a scris foarte mult, existând volume întregi cu mărturii ale veteranilor supravieţuitori, ale urmaşilor victimelor şi mărturii ale civililor, însă monumentul de la Oarba de Mureş nu a fost inclus încă într-un circuit turistic-istoric, în lipsa unor investiţii.

"Civili cărora le-a fost dat să asiste, în împrejurimile Oarbei de Mureş, a Dealului Sângeorzului, la terifiante scene, în nori de fum şi râuri de sânge, şi au sărit să ajute la îngrijirea nenumăraţilor răniţi, la ridicarea din ţărână a mii şi mii de trupuri ale ostaşilor căzuţi, eroii de azi, ale căror vieţi curmate întârzie încă să fie preţuite cum se cuvine, jertfa lor la vârste timpurii fiind urmată de longevive, dar nesoluţionate eforturi de a include Oarba de Mureş într-un istoric Pantheon al României şi într-un circuit turistic-istoric. Despre acest din urmă lucru vorbim mai puţin, pentru că avem să ne mândrim doar cu truda artiştilor plastici, care au reuşit să ridice un ansamblu sculptural într-o viziune comemorativă, omagială. Starea monumentului închinat eroilor, treptele spre el în alunecare odată cu terenul colinar, platforma de mult timp deteriorată pe care are loc parada militară, sunt de mulţi ani mărturii ale amânării şi delăsării", a arătat, joi, Asociaţia Cultul Eroilor "Regina Maria" Filiala Mureş, într-un comunicat de presă.

Semnatarii susţin că monumentul ridicat după anii de război nu a putut fi restaurat, extins şi modernizat, deşi au existat numeroase documentaţii întocmite, şi că, între timp, au trecut la cele veşnice veterani de război, istorici, oameni din administraţie şi mulţi alţi susţinători ai proiectelor de reabilitare a sitului istoric.

"Astfel stau lucrurile, în vreme ce în oraşele mureşene continuă să fie ridicate monumente fără legătură, uneori, cu istoria locului lor de amplasare, iar multe străzi primesc denumiri pentru care nu au luptat şi nu au murit cei 11.000 de ostaşi la Oarba de Mureş. Oricât ar fi de valoroşi din punct de vedere istoric sau cultural, nu poeţi şi nu străvechi nobili, beneficiari de monumente, dar şi de piaţete şi străzi care le poartă numele, nu ei pot lăsa, peste ani, dovezi despre istoria ultimilor 80 de ani. Oarba de Mureş, spre exemplu, nu poate fi inclusă într-un periplu istoric şi turistic pentru că nu poate obţine autorizaţii în acest sens, lipsesc drumuri, construcţii anexe, dependinţe impuse legal pentru securitatea vizitatorilor, a elevilor însoţiţi de dascăli. Iar în oraşul reşedinţă de judeţ nu există nimic construit care să ateste vitejia locuitorilor români şi maghiari în aceeaşi toamnă 1944, cei care zile şi nopţi au apărat Târgu Mureşul, mobilizându-se şi realizând ei ce nu puteau face soldaţii din linia frontului: civilii au împiedicat trupele inamice în retragere să arunce în aer uzina electrică, toţi muncitorii rămânând pe poziţii, civilii şi-au apărat uzina de apă precum şi clădirile importante ale oraşului. Fără efortul lor, oraşul putea rămâne înecat în cenuşă şi în întuneric", mai menţionează Asociaţia Cultul Eroilor Mureş.

În comunicat se mai precizează că au existat mereu cereri din alte judeţe pentru a fi vizitat organizat monumentul de la Oarba de Mureş, mai ales că în acest loc au luptat soldaţi înrolaţi de pretutindeni din ţară, iar rudele acestora care mai sunt în viaţă doresc să viziteze locul.

"Asociaţiile Cultul Eroilor nu deţin pârghiile necesare pentru a autoriza şi finanţa lucrări de modernizare a monumentelor şi siturilor istorice, însă monitorizarea lor şi demersurile la autorităţi pentru buna păstrare şi restaurarea lor sunt reluate anual şi foarte des când se impune. În acelaşi timp, în ţară, asociaţiile au reuşit deseori, prin amplasarea de busturi, de monumente sau plăci comemorative, să restituie generaţiilor viitoare importante nume, de însemnaţi oameni de stat sau comandanţi militari", se mai subliniază în comunicat.

Manifestările comemorative la împlinirea a 80 de ani de la bătălia de la Oarba de Mureş sunt programate pentru data de 25 septembrie, fiind organizate de Comandamentul Forţelor pentru Operaţii Speciale, în colaborare cu administraţia locală şi judeţeană.

"Asociaţii Cultul Eroilor din opt judeţe doresc să participe la jubileul 80 al crâncenelor lupte de la Oarba de Mureş (...). Ceremonialele solemne vor marca anul jubiliar cu participarea unei asistenţe care se anunţă  numeroasă (...) La festivităţile închinate celor 80 de ani parcurşi de la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, pe plaiurile mureşene vor poposi din nou, onor adus eroilor, cu coroane de flori, colegii noştri din Constanţa, dar şi din alte şapte judeţe: Argeş, Alba, Maramureş, Sibiu, Braşov, Bistriţa-Năsăud şi Bihor", a mai informat Asociaţia Cultul Eroilor "Regina Maria" Filiala Mureş.

Asociaţia a subliniat că luptele de la Oarba de Mureş vor rămâne pentru totdeauna în panoplia faptelor de arme pentru eliberarea Transilvaniei, întrucât bătăliile din toamna anului 1944 sunt considerate cele mai tragice purtate de Armata a 4-a română pe teritoriul românesc, în cel de- Al Doilea Război Mondial.

"Condiţiile grele de luptă, avantajul tactic-geografic şi cel al dotării superioare al trupelor inamice germane, momentul în care aliatul sovietic a dispus intrarea ostaşilor români în luptă, moment în care replierea inamicilor supradotaţi tehnic era posibilă cu rapiditate, toate acestea au concurat la desfăşurarea unui episod dramatic de război, cu un număr devastator de victime", se afirmă în comunicatul de presă.

Semnatarii mai precizează că în mediile militare evenimentul de la Oarba de Mureş este mereu readus în atenţie, existând numeroase solicitări pentru organizarea de itinerarii comemorative în acest areal.

"De asemenea, colegii noştri de la filiale din ţară vin să cunoască locul dramaticei scene de război, deschizând şirul vizitelor, în urmă cu ani, colegii din Constanţa, marea divizie dobrogeană fiind antrenată în luptele grele din urmă cu 80 de ani, iar urmaşi ai eroilor căzuţi se află între colegii noştri constănţeni. Şedinţele anuale din Capitală, la asociaţia mamă, încep, când este prezentată activitatea judeţului Mureş, cu întrebări despre cum şi când pot fi organizate itinerarii comemorative cu punct central, da, Oarba de Mureş, iar evenimentele toamnei anului 1944 sunt  menţionate în revistele Asociaţiei. Reamintim şi faptul că, în primăvara acestui an, în memoria eroilor dobrogeni de la Oarba de Mureş, Primăria Iernut a organizat şi primit vizita Batalionului 341 Infanterie Tropaisar - Constanţa, în frunte cu însuşi comandantul său, batalionul celebrând în acest mod, comemorativ, jubileul împlinit de la înfiinţarea sa", a mai precizat Asociaţia Cultul Eroilor Mureş. AGERPRES / (AS - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)