Ambasadorul României pentru Agricultură Ecologică, Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), susţine că există o tendinţă de creştere a numărului de operatori români înscrişi în agricultura ecologică şi a suprafeţelor de teren, existând 14.000 de operatori şi aproape 700.000 de hectare.

"În ultima perioadă, există o tendinţă de creştere, atât a numărului de operatori care s-au înscris în agricultura ecologică, cât şi a suprafeţelor. Şi vă dau un exemplu: dacă în 2022 aveam 13.000 de operatori şi 600.000 de hectare, în 2023 avem 14.000 de operatori înscrişi în agricultura ecologică şi aproape 700.000 de hectare. Tendinţa este de a accesa acest program şi de a intra în zona de agricultură ecologică, unde sunt reguli, norme, proceduri. E un pic mai strict şi mai bine organizat sectorul, pentru că vorbim de reguli şi proceduri care trebuie respectate atunci când apar probleme. Există un sistem european de alertă şi lotul sau produsul respectiv este blocat, se face contraprobă şi se vede dacă într-adevăr lucrurile sunt în regulă sau nu", a declarat, pentru AGERPRES, ambasadorul României pentru Agricultură Ecologică, Viorel Morărescu.

În calitate de participant la ediţia a doua a Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale, care se desfăşoară, începând de vineri până duminică, pe Platoul Fâncel din comuna Ibăneşti, Viorel Morărescu susţine că există o tendinţă spre sectorul de agricultură ecologică în România, însă e nevoie de o promovare şi conştientizare, atât a producătorului, cât şi consumatorului, în privinţa a ceea ce înseamnă agricultura ecologică şi importanţa ei.

"Eu recomand produsele ecologice pentru că, pe lângă faptul că sunt produse sigure, sănătoase din punct de vedere al trasabilităţii, pentru că sunt organisme de inspecţie şi certificare care verifică produsele respective, eu cred că produsul ecologic protejează mediul, sănătatea plantelor, animalelor şi a oamenilor. Cred că prin asocierea producătorilor din sectorul agricultorii ecologice - şi nu numai, în general - am putea crea pe agricultură ecologică acele bio-districte. Şi sunt ţări ale Uniunii Europene care au creat acele bio-districte ca partea de alimentaţiei (...). Eu cred că viitorul este al alimentaţiei sănătoase, pentru că alimentaţie este o componentă a calităţii vieţii. Toţi vrem să fim sănătoşi şi să mâncăm produse sănătoase. Avem ocazia, prin produsele ecologice, să fim siguri că mâncăm produse de calitate şi nu avem probleme de sănătate", a afirmat Viorel Morărescu.

Ambasadorul României pentru Agricultură Ecologică consideră că, deşi anumite produse ecologice sunt mai scumpe, acestea aduc beneficii în planul sănătăţii şi astfel costurile se reduc simţitor.

"Omul când e sănătos are o mie de dorinţe, când e bolnav are una singură: să fie sănătos. Chiar dacă anumite produse ecologice sunt mai scumpe, costurile per total sunt mai mici. Pentru că un produs sănătos, un produs curat, un produs ecologic e consumat în totalitatea lui, nu ne creează probleme de sănătate, care înseamnă costuri din buzunarul propriu, de la bugetul de stat, plus sănătatea care nu poate fi cuantificată. Pe de altă parte, avem o problemă cu deşeurile alimentare, pentru că la nivelul Uniunii Europene sunt 140 kilograme pe cap de locuitor pe an, iar în România sunt vreo 260 kilograme, deci foarte multe alimente se aruncă şi atunci reducem şi risipa alimentară şi problemele de mediu", a afirmat Morărescu.

Potrivit reprezentantului MADR, România are potenţial natural şi uman să dezvolte agricultura ecologică, ceea ce înseamnă reducerea consumului de îngrăşăminte chimice, de produse de protecţie a plantelor, iar astfel mediul şi apa devin mai sănătoase.

"Agricultura ecologică înseamnă biodiversitate, nu se folosesc organisme modificate genetic, obligatoriu trebuie rotaţia culturilor, totul este pentru bunăstarea noastră, pentru a avea o viaţă frumoasă, curată şi sănătoasă", susţine acesta.

Viorel Morărescu crede că, pe lângă adoptarea agriculturii ecologice, România ar avea mult de câştigat dacă s-ar reîntoarce la soiurile şi rasele autohtone.

"Ar fi foarte bine să ne reîntoarcem la acele soiuri create în România de către înaintaşii noştri. Am avut specialişti în agricultură de marcă şi am cunoscut destul de mulţi oameni din acest domeniu. Vorbim de acele soiuri, acei hibrizi, rase şi specii de animale care au fost studiate şi aclimatizate condiţiilor pedoclimatice din România, comparativ cu ce vine din afară, care nu întotdeauna corespund condiţiilor de la noi şi atunci apar probleme. Eu cred că trebuie să ne ducem spre această zonă şi să încercăm să folosim cât mai puţine îngrăşăminte chimice, pesticide şi să mâncăm cât mai natural, că e mai sănătos pentru noi toţi", a mai spus Ambasadorul României pentru Agricultură Ecologică, Viorel Morărescu.

În satul alegoric amenajat pe Platoul Fâncel, comuna Ibăneşti, a debutat, vineri, a doua ediţie a Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale, în cadrul căreia se urmăreşte lansarea unei iniţiative de promovare a agriculturii ecologice în regiunea estică a Europei, precum lansarea brandului "BIO-Carpatica", un brand comun al celor opt ţări traversate de Munţii Carpaţi. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)