Oferta turistică a judeţului Covasna, axată în principal pe turismul nobiliar, balneologie şi ecoturism, a fost promovată la târgurile de turism de la Bucureşti, Budapesta şi Berlin, desfăşurate în ultimele două luni, informează conducerea Asociaţiei pentru Dezvoltarea Turismului Covasna.

Reprezentanţii asociaţiei au menţionat că participarea la cele trei târguri, organizate între 15-18 februarie la Bucureşti, 22-25 februarie la Budapesta şi 5-7 martie la Berlin, se înscrie în strategia de atragere a unui număr mai mare de turişti în judeţul Covasna.

"Echipa Visit Covasna, în cadrul ediţiei de primăvară a Târgului de Turism al României de la Romexpo, a prezentat oferta turistică a judeţului expozanţilor şi agenţiilor de turism la cel mai mare eveniment dedicat industriei turistice din ţară, desfăşurat la Bucureşti. Colegii asociaţiei s-au întâlnit şi cu jurnalistul şi regizorul britanic de documentare turistice Charlie Ottley, cu care au realizat anterior un film de promovare a judeţului Covasna (...) Totodată, asociaţia a promovat oferta turistică covăsneană la standul amenajat în comun cu asociaţiile de turism din judeţele Harghita şi Mureş la Centrul de Congrese şi Expoziţii Hungexpo Budapesta, unde au fost prezenţi 200 de expozanţi şi aproape 30 de mii de vizitatori. La standul regiunii a fost prezentată oferta turistică a acesteia, reuşind astfel să ofere vizitatorilor o gamă şi mai largă şi mai atractivă de obiective turistice, evenimente şi unităţi de cazare, iar vizitatorii au fost interesaţi, printre altele, de atracţiile turistice din zonă, de turismul rural, de facilităţile de camping şi de traseele de ciclism (...) La ITB Berlin, cel mai mare eveniment internaţional de turism care are loc în luna martie a fiecărui an, Visit Covasna a acordat o atenţie deosebită turismului balnear şi prezentării ofertelor de ospitalitate nobilă. Expoziţia a fost o ocazie excelentă pentru stabilirea de noi relaţii şi pentru aflarea celor mai recente tendinţe în turism, oferind în acelaşi timp profesioniştilor din domeniu posibilitatea de a schimba experienţe şi de a împărtăşi idei", se arată într-un comunicat de presă, remis AGERPRES.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Jakab Istvan Barna, care este şi preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Turismului în Judeţul Covasna, a precizat recent, în cadrul unei conferinţe de presă, că strategia turistică a judeţului se bazează pe trei piloni principali: "istorie trăită", respectiv pe castelele şi conacele din judeţ, pe turismul de aventură şi balneologie.

"Acum câţiva ani am pornit pe un drum şi am zis că sunt trei teme foarte importante în ce priveşte turismul. Una e "istoria trăită", cealaltă "natura neîmblânzită" şi a treia temă ar fi "sănătate din natură" sau balneologie (...) În fiecare dintre aceste segmente încercăm să facem investiţii ca să avem atracţii turistice unice, să putem avea noi ceva ce nu au alţii, bazat pe potenţialul nostru de aici din judeţ", a declarat Jakab Istvan Barna.

Vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna, Laszlo Endre, care este şi preşedintele Clusterului de Management al Destinaţiei Turistice "Ţinutul Secuiesc", a menţionat, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, că anul 2023 a fost un an bun pentru turismul covăsnean, judeţul fiind vizitat de circa 172.000 de turişti, în creştere cu aproape 10% faţă de anul precedent.

"Noi considerăm că sunt semne bune în creşterea circulaţiei turistice. Lumea, în general, are poftă mare de a călători (...) şi ne aşteptăm să continuăm în acelaşi fel, să avem câte o creştere de 10% anual. Ceea ce consider eu că ar trebui să îmbunătăţim în circulaţia turistică a judeţului Covasna sunt turiştii străini. Sunt puţini turişti străini, sunt undeva la 10% din din totalul turiştilor. Ţările de provenienţă sunt Ungaria, Germania, Republica Moldova, Austria şi Anglia (...) Noi am avut încredere foarte mare în aeroportul de la Braşov, dar în primul an am constatat că foarte puţini turişti au venit pe cale aeriană, dar sperăm că începând de anul viitor lucrurile o să se îmbunătăţească", a declarat, Laszlo Endre. AGERPRES/(A,AS-autor: Oana Mălina Negrea, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)