Autorităţile şi mediul economic din judeţul Arad constată o criză a forţei de muncă, care pune piedici în dezvoltarea afacerilor, nevoia urgentă fiind de până la 15.000 de oameni, care ar putea fi aduşi din ţări asiatice.

Reprezentanţii unor instituţii judeţene şi ai mediului de afaceri au declarat, pentru AGERPRES, că din cauza şomajului foarte mic din judeţ, care a ajuns la zero în unele oraşe, nu mai există de unde să fie selectată forţă de muncă, nici necalificată.

Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Arad, Marinel Henteş, spune că sute de angajatori caută muncitori în ţări asiatice şi lunar se depun solicitări pentru aproximativ 1.000 de oameni. În 2023, instituţia a eliberat adeverinţe, care apoi se transmit Inspectoratului General pentru Imigrări, unui număr de 855 de angajatori din judeţ, care au cerut să aducă din ţări non-UE 13.950 de oameni. În primele două luni din acest an, 78 de firme au cerut deja să poată importa aproximativ 2.000 de muncitori.

"În luna februarie, şomajul în judeţul Arad era uşor peste 1%, ceea ce poate părea îmbucurător, dar este total neproductiv, pentru că nu mai avem de unde să selectăm muncitori calificaţi sau necalificaţi. Din experienţa pe care o avem, ar fi necesar ca şomajul să fie undeva la 4% pentru a putea asigura eficienţa în formarea profesională, care să conducă la repartiţii pe posturi acceptate. Pentru că noi facem repartiţii şi acum, dar oamenii sunt refuzaţi ulterior de angajatori, neîndeplinind condiţiile posturilor vacante. În acest moment, deficitul este de până la 15.000 de muncitori şi este trist că aceşti oameni există în judeţ dar nu doresc să se angajeze. Ei sunt acei oameni care nu apar nici în statisticile de şomaj", a declarat, pentru AGERPRES, directorul AJOFM Arad.

Directorul executiv al Direcţiei de Comunicare şi Strategii din cadrul Consiliului Judeţean Arad, Andrei Ando, a declarat, la rândul său, că muncitorii din ţările asiatice sunt soluţia pentru criza de forţă de muncă.

"Muncitorii extracomunitari sunt soluţia pentru contracararea deficitului de forţă de muncă în judeţul Arad. Mai multe companii care aduc muncitori din Asia şi-au stabilit baza la Arad şi sunt mii de oameni din Sri Lanka, Nepal, Pakistan, India, Bangladesh care muncesc deja în judeţ. De exemplu, în ultimii ani 3000 de persoane au fost aduse la Arad doar din Sri Lanka, iar asta reconfigurează şi tabloul etnic, social, al judeţului. Un alt rezervor de angajaţi ar putea fi estul Ungariei. Consiliul Judeţean Arad a modernizat printr-un proiect de 13,8 milioane de euro drumurile transfrontaliere şi a adus alte zeci de milioane de euro pentru legătura frontierei cu zonele industriale din municipiu şi judeţ, pentru facilitarea mobilităţii forţei de muncă. Din păcate, noi am anticipat, dar România nu a fost acceptată în Schengen, iar această investiţie încă nu produce efecte", a spus Ando.

Reprezentanţii Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Arad au precizat, referitor la solicitările din 2023 de avizare a angajărilor din ţări non-UE, că la nivelul instituţiei au fost depuse pentru un număr de 3.561 de muncitori, fiind aprobate pentru 2.344. Restul până la 14.000 de persoane pe care companiile doreau să le aducă în Arad au fost depuse direct la Bucureşti, la Inspectoratul General pentru Imigrări, sau la serviciile din alte judeţe.

În cazul cererilor respinse, în cele mai multe cazuri s-a ţinut cont de "riscul de migraţie ilegală". În 2023, de exemplu, unul din cinci muncitori străini aduşi de companiile din Arad din ţări non-UE a fugit de la locul de muncă, pentru a încerca să ajungă ilegal în ţări din vestul Europei. Serviciul pentru Imigrări arată că mulţi dintre cei care şi-au abandonat angajatorii au fost prinşi ulterior în tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat.

Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Arad, Gheorghe Seculici, consideră că deficitul de forţă de muncă poate fi rezolvat nu doar prin importul din Asia, ci şi prin relocare de personal din alte judeţe ale ţării, care au şomajul mai ridicat. Pentru asta, spune Seculici, Aradul trebuie să ofere condiţii de viaţă mai bune.

"Creşterea calităţii vieţii în Arad poate fi o soluţie. Pe măsură ce condiţiile de viaţă sunt mai bune, localităţile care satelitează municipiul devin mai atractive şi pentru migraţia internă. Eu soluţia o văd la forţa de muncă autohtonă, la românii din alte judeţe care caută să se relocheze în ţara lor. Construirea de locuinţe sociale ar fi un pas important, care să asigure necesarul de cazare la un preţ rezonabil. Apoi, dezvoltarea serviciilor, la un nivel pe care românii îl caută de obicei în străinătate. Mă refer la serviciile medicale, şcolare, la posibilităţile de petrecere a timpului liber", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele CCIA Arad.

În acest moment, două oraşe din judeţul Arad au şomajul zero - Chişineu-Criş şi Sebiş.

În primul caz, o parte din forţa de muncă necesară companiilor din zonă este adusă chiar şi de la 120 de kilometri distanţă, din judeţe învecinate, după cum afirma, recent, primarul Florin Chereji. El a spus că angajatorii ar avea nevoie urgentă de 1.000 de muncitori, dar că această forţă de muncă nu este găsită şi s-ar putea apela la "importarea" ei din Asia şi nordul Africii.

La Sebiş, conform primarului Cristian Feieş, există 1.000 de firme la o populaţie de 5.000 de oameni, incluzând aici minorii şi pensionarii. Dacă raportarea se face doar la populaţia activă, edilul spune că există o firmă la trei locuitori. AGERPRES/(AS - autor: Marian Buga, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Marian BUGA / AGERPRES