Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), afiliat la Blocul Naţional Sindical (BNS), organizează, începând de luni, acţiuni de protest în faţa sediului Ministerului Cercetării Inovării şi Digitalizării.

Pichetarea ministerului de resort este programată să aibă loc în perioada 26 - 29 februarie 2024, între orele 11:30 - 14:00.

Anul trecut, în data de 9 octombrie, lucrătorii poştali au demarat mai multe proteste care s-au întins până pe 13 octombrie 2023.

Pe lista nemulţumirilor sindicaliştilor se află, în prezent, aceleaşi subiecte ca în anul anterior, respectiv: lipsa unui sistem de salarizare transparent, motivant şi nediscriminatoriu, care a condus la situaţia din Poşta Română în care 80% din personal primeşte salariul minim pe economie, indiferent de funcţie, studii, responsabilităţi, experienţă profesională.

De asemenea, SLPR subliniază că există un risc uriaş ca, odată cu creşterea salariului minim pe economie, de la 1 ianuarie 2024, Poşta Română să intre în procedură de insolvenţă sau să concedieze multe mii de angajaţi.

Sindicaliştii reclamă, totodată, lipsa politicilor coerente de dezvoltare şi sustenabilitate a CNPR, lipsa de transparenţă şi predictibilitate în actul de management, precum şi lipsa dialogului social la nivelul Poştei Române.

Săptămâna trecută, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, într-o conferinţă de presă, că, la nivelul Companiei Naţionale "Poşta Română" nu mai există, în momentul de faţă, un contract colectiv de muncă, iar termenul-limită pentru finalizarea negocierilor este 29 februarie. Liderul sindical a menţionat că, în eventualitatea în care procesul de negociere a contractului colectiv de muncă nu va fi definitivat, se va declanşa greva la nivel naţional.

La rândul său, Mircea Burlacu, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), a precizat că termenul estimat pentru declanşarea grevei generale de către lucrătorii din Poşta Română este data de 1 aprilie.

"Suntem în a 37-a zi de când am început discuţiile pe contract. Practic, n-am făcut niciun pas în faţă, pentru că, deşi împreună cu echipa companiei, cu aceeaşi echipă a companiei, în urmă cu câteva luni de zile, am luat articol cu articol, am convenit asupra unei forme, am făcut un contract colectiv de muncă ce a fost în vigoare până la 31 ianuarie. Suntem astăzi în situaţia de a lua din nou în dezbatere şi de a aduce din nou argumente pentru fiecare articol din contract şi în felul acesta am pierdut şi unii şi alţii timp să explicăm de ce trebuie să dispară din contractul de muncă orice referire care se regăseşte în legislaţie (...). În ritmul în care merg lucrurile şi cu respectarea tuturor prevederilor legale, termenul pe care îl estimăm pentru declanşarea grevei generale este data de 1 aprilie. Va fi, probabil, respectând toate prevederile legale, momentul declarării grevei propriu-zise, cu oprirea totală a lucrului. Şi îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce vă spun în momentul de faţă. În Poşta Română există situaţia pentru declanşarea unui conflict de muncă. O să-i anunţăm (conducerea, n.r). Probabil că ştiu asta, dar nu-i interesează", a spus Burlacu.

Totodată, şeful BNS, Dumitru Costin, a atras atenţia asupra faptului că, în termen reali, în Poşta Română există "fără echivoc o degradare continuă a situaţiei financiare a companiei".

"Salariul mediu în companie este foarte apropiat de salariu minim brut pe ţară. Un număr semnificativ de angajaţi au salarii foarte apropiate de salariul minim brut pe ţară. Din estimările noastre, în momentul de faţă discutăm de aproape 60% din totalitatea salariaţilor din Compania Naţională Poşta Română, plătiţi pe salariul minim, indiferent de munca pe care o fac în companie, indiferent de nivelul de pregătire profesională, indiferent de responsabilităţile pe care aceştia le au la nivelul postului lor de lucru. Deşi din 2019 salariul mediu brut din companie a înregistrat un trend de creştere mai rapid decât salariul minim brut pe ţară, începând din 2023 acest trend a fost inversat în 2024. Echipa de management îşi propune o creştere salarială mult mai mică decât a salariului minim, însemnând că salariu mediu brut pe companie va fi doar cu 24% mai mare decât salariul minim brut pe ţară", a explicat Costin.

În replică, oficialii Poştei Române au menţionat, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES, că venitul mediu brut în companie era, în luna ianuarie 2024, de aproximativ 5.000 de lei, iar la acest moment nu există în companie salariaţi care să încaseze venituri la nivelul salariului minim pe economie.

"Toate proiectele de investiţii derulate de către Poşta Română sunt în grafic, Planul de Management fiind respectat în integralitate. La acest moment, nu există în Poşta Română salariaţi care să încaseze venituri la nivelul salariului minim pe economie. În anul 2021, în Poşta Română, venitul mediu era de 3.350 lei brut, iar în luna ianuarie 2024 venitul mediu brut este de aproximativ 5.000 lei. Asigurăm toţi clienţii, partenerii comerciali şi instituţiile bancare partenere, de stabilitatea şi soliditatea politicilor de management aflate în curs şi, de asemenea, pe partenerii de dialog social de respectarea prevederilor Art. 99 din Legea Dialogului Social respectiv: (2) Este interzisă orice intervenţie a autorităţilor publice, sub orice formă şi modalitate, în negocierea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor colective de muncă", notează sursa citată.

Poşta Română este liderul de piaţă în sectorul serviciilor poştale şi deserveşte aproximativ 19 milioane de români, printr-o reţea extinsă de 5.500 de oficii poştale.

În prezent, compania se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care deţine 93,52% din pachetul de acţiuni. Fondul Proprietatea deţine 6,48% din capitalul social al companiei. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)