Europarlamentara Corina Creţu a declarat, joi, după votarea Raportului referitor la implementarea dezvoltării teritoriale şi punerea sa în aplicare în cadrul Agendei teritoriale 2030, că România se încadrează în categoria ţărilor cu venituri ridicate, conform Băncii Mondiale, dar este pe locul 4 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte inegalităţile sociale.

"Un raport recent al Oxfam arată că rata de creştere economică a României continuă să fie printre cele mai mari din UE. Totuşi, cele mai sărace 40% din gospodării deţin doar 10,4% din venitul global. Acelaşi raport arată că la nivel global, averile miliardarilor au crescut de 3 ori mai rapid decât rata inflaţiei. Acest lucru este alarmant, dacă ne gândim la numărul de gospodării din UE care depind de cantine sociale, care abia fac faţă cheltuielilor lunare din urma inflaţiei record care ne-a acaparat pe toţi în ultimii ani. Este îngrijorător să constatăm că, deşi România se încadrează în categoria ţărilor cu venituri ridicate conform Băncii Mondiale, suntem totuşi pe locul 4 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte inegalităţile sociale, situându-ne după ţările baltice. Acest paradox evidenţiază necesitatea unei atenţii sporite asupra problemelor de echitate şi solidaritate socială în ţară", a arătat Corina Creţu pe Facebook.

Parlamentarul european a subliniat că este crucial să fie luate în considerare aceste aspecte în momentul în care se va merge la vot în acest an, pentru a se asigura un angajament politic puternic în rezolvarea inechităţilor şi decalajelor economice din ţară.

"În continuarea sesiunii de vot de astăzi (joi, n.r.), am votat raportul referitor la implementarea dezvoltării teritoriale şi punerea sa în aplicare în cadrul Agendei teritoriale 2030. Trebuie să subliniez că într-un context global dificil, coeziunea este mai importantă ca niciodată. Seria de crize care a acaparat continentul european în ultimii ani a arătat că teritoriile sunt din ce în ce mai interdependente, iar UE trebuie să asigure perspective viitoare în toate teritoriile şi pentru toţi oamenii. În perioada când gestionam portofoliul pentru dezvoltare regională, în calitate de Comisar European, finanţarea planificată pentru strategiile teritoriale şi urbane s-a ridicat la 30 de miliarde de EUR, ceea ce înseamnă aproape 10% din totalul finanţării politicii de coeziune pentru perioada respectivă. Tot în acea perioadă, instrumentele de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii au vizat zonele rurale mai mici, cu o utilizare relativ mai scăzută în zonele urbane", a mai afirmat Creţu.

Ea a mai spus că este îmbucurător acest fapt, deoarece unul dintre principiile fundamentale ale politicii de coeziune este să se investească acolo unde este nevoie.

"În continuare, este nevoie sa se acorde atenţie deosebită mediului rural, pentru a preveni depopularea acestor zone şi a stimula reînnoirea generaţiilor, accesul egal la serviciile esenţiale de înaltă calitate. Fac un apel către statele membre să îşi dezvolte agendele teritoriale în conformitate cu Agenda 2030 ca bază pentru programarea strategiilor teritoriale şi să permită strategii diferite pentru toate regiunile, inclusiv zonele rurale, zonele afectate de tranziţia industrială şi cele afectate de dezavantaje naturale şi demografice. După cum am spus în nenumărate rânduri, este de o importanţă majoră să implicăm mediul rural în reducerea disparităţilor, mai ales în România. Din păcate, ocupăm în continuare primul loc din UE în ceea ce priveşte rata sărăciei şi locul 4 la inegalităţi. Pandemia şi efectele războiului au adâncit şi mai multe acest fenomen", a subliniat europarlamentarul.

Corina Creţu susţine că, în sudul şi estul României, cu excepţia Bucureştiului, peste 36,5% din oameni se află în risc de sărăcie sau de excluziune socială.

"Regiunea Sud-Est, printre cele mai sărace din UE, având peste 46,9% din oameni aflaţi în risc de sărăcie sau excluziune socială. Este inacceptabil ca parcursul vieţii unei persoane să fie determinat de locul în care s-a născut, sau ca acest factor să determine dacă va putea să aibă o masă caldă sau nu. Trebuie să investim tot ce primim de la Bruxelles, cu atenţie deosebită asupra zonelor rurale, avem şansa istorică a fondurilor europene din Cadrul Financiar Multi-Anual 2021-2027, banii din PNRR. Inegalitatea persistentă şi decalajele adânci pot duce la creşterea extremismului - oamenii se simt abandonaţi şi nemulţumiţi de nivelul lor de trai şi de cel în creştere a celor din jur", a arătat parlamentarul european. AGERPRES/(AS - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă)