În comuna Mânzăleşti, locul unde se înalţă muntele de sare, în Ţinutul Buzăului, aproape de tărâmul "Focului viu", oamenii tind să atingă vârste de peste 90-100 de ani, procentul fiind similar cu cel din faimoasele 'zone albastre' precum Icaria, din Sardinia, sau peninsula Nicoya, din Costa Rica.

O serie de documentare video, realizată iniţial printr-un parteneriat cu DigiWorld şi continuată apoi de Asociaţia Ţinutul Buzăului, dezvăluie o pondere neobişnuită a vârstnicilor în câteva comunităţi din Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului.

Potrivit Asociaţiei Ţinutul Buzăului, datele primăriei din comuna Mânzăleşti, din Valea Slănicului, arată că, din cei 2000 de locuitori ai zonei, 40 au vârste de peste 90 de ani, ceea ce reprezintă circa 2% din populaţie. Această incidenţă este una neobişnuită, sunt de părere specialiştii din cadrul organizaţiei, fiind de 4 ori mai mare comparativ cu media naţională din România, unde, potrivit ultimului recensământ, din populaţia totală de 19,053 de milioane de locuitori, 102.000 de persoane sunt trecute de 90 de ani, respectiv 0,5 din populaţie. "Procentul din Mânzăleşti este comparativ cu cel din faimoasele 'zone albastre' precum Icaria, din Sardinia, sau peninsula Nicoya, din Costa Rica. Dacă aceste locuri îndepărtate au fost deja intens mediatizate, Mânzăleştiul şi Valea Slănicului sunt o revelaţie şi un secret încă nespus, numai bun de descoperit", informează Asociaţia Ţinutul Buzăului.

Ţinând cont de longevitatea neobişnuită a locuitorilor şi ponderea mare a vârstnicilor trecuţi de 90 şi 100 de ani, membrii asociaţiei încearcă să afle care sunt secretele bătrânilor pentru ca acestea să nu dispară odată cu ei.

"O dată cu eforturile noastre, şi ale partenerilor noştri, de a introduce Ţinutul Buzăului în grupul select al Geoparcurilor UNESCO am descoperit în regiune adevărate comori, care depăşesc zona atracţiilor turistice sau gastronomice şi intră în sfera bunăstării şi calităţii vieţii la care aspirăm cu toţii. Primele episoade realizate de Digi World în parteneriat cu noi au dezvăluit un filon de longevitate surprinzător, pe care am hotărât să-l explorăm prin noi filme documentare realizate în cadrul unui proiect al Geoparcului. Vrem să scoatem la lumină toate aceste lucruri pentru ca românii şi întreaga lume să afle despre ele", a transmis managerul Geoparcului UNESCO Ţinutul Buzăului, Răzvan-Gabriel Popa.

Stilul de viaţă sănătos, încă profund legat de ritualurile agricole şi de tradiţii vechi, consumul de alimente curate cultivate în grădină, munca, postul, toate încununate de aerul curat de munte, sarea, relieful şi pădurile care înconjoară satele din Ţinutul Buzăului par că sunt cele care au contribuit la prelungirea vieţii oamenilor dincolo 100 de ani, o bornă nesperată în zilele de astăzi.

"Când vin aici, în Valea Slănicului, ca să filmez, oamenii vin la mine şi-mi povestesc de rudele şi cunoştinţele lor care au 90, 100 de ani, şi care sunt în continuare vibranţi şi muncitori. Sunt bătrâni care n-au auzit în viaţa lor de lifestyle şi totuşi au adoptat un mod sănătos de a trăi pentru că aşa l-au moştenit sau pentru că bunul simţ şi experienţa i-au învăţat că e alegerea corect. Cu ajutorul cunoştinţelor pe care le-am căpătat în urma unui master în sociologia consumului, am realizat, practic, o cercetare calitativă, cu rezultate nu foarte diferite de cele documentate în cartea sau documentarul Blue Zones. Cred că e menirea unor instituţii abilitate să investigheze într-o manieră cantitativă, mai temeinică, acest fenomen atât timp cât acesta încă mai există (în Valea Slănicului sau în altă parte), pentru că concluziile lui ar putea ajută enorm societatea românească şi dorinţa noastră de a trăi o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă", a precizat membra Asociaţiei Ţinutul Buzăului, Anca Grădinariu.

Asociaţia Ţinutul Buzăului este organizaţia care manageriază Geoparcul Internaţional UNESCO Ţinutul Buzăului, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Buzău şi Universitatea din Bucureşti. Este o organizaţie non-guvernamentală care derulează proiecte de dezvoltare durabilă, implicare civică, educaţie, economie şi protecţia mediului. În perioada 2020-2022, alături de Consiliul Judeţean Buzău şi Universitatea din Bucureşti, Asociaţia Ţinutul Buzăului a realizat demersurile pentru dobândirea statutului de Geoparc Internaţional UNESCO pentru acest teritoriu. Asociaţia include specialişti în geologie, ştiinţe socio-culturale, dezvoltare sustenabilă, arii protejate, educaţie, design grafic, IT, implicarea comunităţii, management de destinaţie şi conservarea patrimoniului natural şi cultural. AGERPRES/(AS-autor: Florin Zafiu, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)