Inspirat din Israel, un proiect pilot pentru amenajarea unui sistem de irigaţii în suprafaţă de peste 25.000 de hectare utilizând apa epurată provenită de la staţia de epurare a municipiului Buzău, a devenit exemplu de bune practici în România, fiind monitorizat de Comisia Europeană.

În cadrul unei conferinţe privind "Impactul economiei circulare asupra sectorului apei în România" desfăşurată la Primăria Municipiului Buzău, secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a subliniat rolul proiectului desfăşurat la nivel local în perspectiva dezvoltării sale la nivel naţional, în concordanţă cu cerinţele în materie de mediu impuse de Uniunea Europeană.

"Încet, încet şi apa este privită ca o resursă care trebuie reutilizată. Am avut o deplasare cu un grup interministerial în Israel, sigur, înainte de începerea conflictului, care este o ţară care face pionierat în ceea ce înseamnă reutilizarea apelor uzate în agricultură. Municipiul Buzău a stârnit interesul la nivelul Comisiei Europene, la Bruxelles. Chiar dacă este un proiect în pregătire, chiar dacă discutăm de planificare, faptul că există dorinţa de a lansa un astfel de proiect a stârnit interesul Comisiei Europene pentru că vor să ne vadă că ne mişcăm şi în această direcţie ... Acesta este rolul Buzăului să ne ofere inspiraţie şi o direcţie, mai ales pentru comunităţile, altele decât marile centre urbane cum este Bucureştiul, să ofere inspiraţie comunităţilor locale din România", a declarat secretarul de stat Roxana Mînzatu.

Foto: (c) Florin Zafiu / AGERPRES

Reutilizarea apelor uzate ar conduce la reducerea cheltuielilor asociate proceselor de epurare biologică, ce implică energie electrică, reducerea costurilor legate de deversarea apelor epurate în râul Buzău şi sprijinirea agricultorilor cu apă, în perioadele în care se instalează seceta.

"Din păcate, secetă există aproape în fiecare an şi foarte rar mai plouă. Noi dăm de la staţia de epurare a municipiului Buzău 10 milioane de metri cubi de apă, 3.000 de Megawaţi consumaţi. Apa aceea trebuie să îndeplinească condiţii, această apă o dăm în râul Buzău, râul Buzău în Siret, din Siret în Dunăre şi din Dunăre în Marea Neagră. Această apă este aruncată la propriu pe 'Apa Sâmbetei'. De aici a apărut această idee de a utiliza această apă după modele care sunt în lume, pentru a putea iriga circa 25.000 hectare atât pe teritoriul municipiului Buzău şi în comunele din sud, spre Brăila. La staţia de epurare se obţin anual circa 12 tone de nămol, în întregime, cu analize serioase, se trimit în agricultură şi în perspectivă vrem să ne ducem şi spre biogaz, adică să scoatem biogazul din el şi apoi să îl folosim sub formă de compost", a precizat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.

Apa menajeră devine astfel o sursă preţioasă pentru agricultură, sunt de părere reprezentanţii Asociaţiei Române a Apei (ARA), Israel fiind una din ţările etalon în acest domeniu.

"Folosirea apei în agricultură este un model de bună practică, este un model aici la Buzău. Apa de ploaie, apa menajeră pot fi folosite pentru irigaţii, un concept foarte bun valorificat în Israel, în România este mai puţin valorizat. Suntem în plin proces de schimbări climatice motiv pentru care va trebui să ne uităm la ceea ce înseamnă industria climatică în viitor", a subliniat preşedintele ARA, Ilie Vlaicu.

Totodată, consilierul de stat Laszlo Borbely a anunţat că, la rândul său, Guvernul implementează o strategie de economie circulară în care se regăsesc măsuri similare cu cele din strategia aprobată de municipiul Buzău încă din anul 2020.

"Buzăul reprezintă un oraş emblematic în ceea ce reprezintă economia circulară, după ce în 2020 a aprobat o strategie până în 2030 de economie circulară şi a şi implementat-o până acum în zona şcolilor şi în alte domenii. Iată că Guvernul are în 2022 o nouă strategie de economie circulară şi de o lună de zile avem şi un plan de acţiune în care apar acele elemente care se regăsesc şi în strategia oraşului Buzău", a subliniat consilierul de stat Laszlo Borbely. AGERPRES / (A - autor: Florin Zafiu, editro: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)