Peste 1.000 de soiuri de ardei iute sunt în cercetare la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău, de diferite forme, mărimi şi culori, printre ele şi un hibrid experimental, protejat prin coduri, care a fost desemnat în cadrul unei conferinţe ştiinţifice desfăşurate în Australia cel mai iute din punct de vedere al concentraţiei de capsaicină pe scara Scoville.

Separat de celelalte soiuri de legume, flori şi plante aromatice, cercetătorii din cadrul BRGV produc şi păstrează seminţele unor soiuri valoroase de ardei iute. Interesul pentru inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea şi conservarea soiurilor de ardei iute este dat de modul în care planta se poate ''exprima'' atât din punct de vedere al trăsăturilor, cât şi în ceea ce priveşte importanţa pe care o prezintă în vaste domenii de activitate.

"Am alocat un spaţiu important pentru regenerarea seminţelor de ardei iute. Noi avem o colecţie bogată la această specie interesantă şi care a fost mai puţin studiată în România. Am avut la un moment dat în ţară o staţiune de cercetări legumicole la Arad, care, din păcate, imediat după 1990, s-a desfiinţat. Cu tristeţe, se pare că toată resursa genetică de acolo a ajuns peste graniţe şi sigur a fost valorificată de străini. Acolo s-a pierdut o resursă genetică greu de cuantificat în bani, foarte valoroasă. Noi avem o colecţie bogată, care depăşeşte 1.000 de soiuri, de genotipuri, pe care le avem în conservare şi care ne-a atras interesul pentru modul în care se exprimă. Noi avem practic ardeii care pot fi cultivaţi în ghivece, ardei ornamentali, mergând până la ardeii de mare productivitate şi ajungând până la cei mai iuţi ardei din lume", a precizat pentru AGERPRES directorul BRGV, Costel Vînătoru.

În afară de formă sau culoare, principala caracteristică pe care o prezintă ardeiul iute este concentraţia de capsaicină, un alcaloid care imprimă senzaţia de usturime. Tocmai din acest motiv, ardeiul iute a fost adoptat în gastronomie, organizându-se în diferite ţări ale lumii concursuri de mâncat sau întreceri în urma cărora au fost stabilite cele mai iuţi soiuri posibile. Într-o astfel de întrecere a intrat, în urmă cu câţiva ani, şi cercetătorii de la Buzău, care au reuşit să stabilească un record mondial.

"Este o competiţie pe plan internaţional să se depăşească valorile în capsaicină. Capsaicina, substanţa aceasta care prezintă iuţeala ardeiului, este o substanţă care este apreciază în primul rând din punct de vedere medicinal, în gastronomie, unde sunt concursuri, tot felul de festivaluri ale ardeiului iute. În competiţia aceasta dură am intrat şi noi şi suntem bucuroşi că deţinem, spunem noi fără falsă modestie, recordul mondial. Nu am cunoştinţă ca până în prezent undeva, nu la competiţiile acestea să le spunem de amatori, ci la competiţiile ştiinţifice acreditate la nivel naţional, vreo unitate de cercetare să vină cu un ardei cu o concentraţie mai mare decât ceea ce am prezentat noi la Brisbane, în Australia. Studiul a plecat de la o provocare simplă. Buzăul este apreciat prin două produse culinare locale: babicul de Buzău, care are în conţinut ardei iute, şi vorbim de alt produs valoros, cârnaţii de Pleşcoi, care sunt un deliciu, iar elementul de atracţie este constituit de faptul că sunt picanţi. Atunci un mare producător de cârnaţi m-a vizitat la Staţiunea Legumicolă şi m-a rugat dacă pot să obţin un soi de ardei iute, cu uniformitate în ceea ce priveşte concentraţia de capsaicină, adică de iuţeală, ca el să poată să stabilească o reţetă precisă pentru prepararea cârnaţilor de Pleşcoi", a arătat Costel Vînătoru.

Pentru a obţine un ardei cu o concentraţie mare de capsaicină, cercetătorii s-au folosit de două dintre cele mai iuţi soiuri din lume - Madame Jeanette şi Habanero. Astfel, a luat naştere un hibrid experimental având mai multe nume de cod - 2000 A sau L 13 A.

"Am făcut analize în România şi în afara ţării şi am monitorizat concentraţia de capsaicină. De precizat că în preajma anului 2010 am fost vizitat de un grup de cercetători din India. Erau la vremea aceea apreciaţi pentru că aveau cei mai buni ardei iuţi şi deţineau supremaţia în concentraţia de capsaicină. La Congresul mondial de la Lisabona au prezentat rezultatele şi au venit atunci cu un ardei care avea o concentraţie de 1.900.000 unităţi pe scara Scoville şi noi am reuşit, după câţiva ani, să venim la Brisbane în Australia cu un ardei cu 2.400.000 de unităţi pe scara Scoville. A fost spunem noi un record, pentru că am prezentat iată cel mai iute ardei din lume. A fost o încrucişare cu o linie obţinută la Buzău. S-au folosit soiuri consacrate cum ar fi Madame Jeanette, Habanero. În urma acestor încrucişări s-a reuşit să obţinem acest soi, care a prezentat cea mai mare concentraţie de capsaicină. Am avut seminţe de la două soiuri valoroase recunoscute pe plan internaţional, pentru iuţeala lor, participau şi erau în competiţie dură în concursurile acestea. Este vorba despre un soi Madame Jeanette şi alt soi Habanero. Am făcut o încrucişare pentru început între cele două, am obţinut mai multe forme hibride, după aceea am stabilizat una dintre formele din această încrucişare. Acest produs a fost din nou implicat într-o combinaţie hibridă cu cel mai vechi soi de ardei iute din România, Cornul caprei, un ardei care ar putea deveni oricând un brand naţional. Din această încrucişare s-a obţinut un ardei cu un gust echilibrat, extrem de iute, dar şi aromat, parfumat", a mai spus directorul BRGV.

Cercetările nu au fost lipsite de momente tensionate. Seminţele ardeiului iute nou creat erau atât de iuţi încât iritau pielea chiar şi prin mănuşi.

"Trebuie să avem grijă în general cu ardeii iuţi pentru că pot să irite, sunt persoane care sunt alergice şi pot avea probleme. Şi noi, atunci când am lucrat cu astfel de ardei, am luat măsuri. S-au folosit măşti, mănuşi, chiar şi prin mănuşi trecea capsaicina. Dacă în timpul zilei mă spălam bine şi aveam senzaţia că nu mai am nimic pe mâini, noaptea revenea acea usturime, atât de puternică este această capsaicină şi atunci când transpiri puţin se reactivează şi efectiv te arde. Nu am crezut că poate să emane un gaz atât de puternic", a povestit cercetătorul.

Ardeiul iute are o paletă largă de utilizări. În afară de preparatele picante, poate fi folosit cu succes în autoapărare.

"Capsaicina este în special folosită în domeniul medical, pentru că este un antiinflamator puternic, este folosită chiar şi în medicamentele pentru boli reumatice, articulaţii, inclusiv plasturii aceia care se aplică pe piele şi care ustură şi înfierbântă puternic pielea conţin în mare parte capsaicină. Trist este că noi importăm astfel de medicamente, deşi le-am putea produce în România, mai ales că avem materie primă valoroasă. Se mai folosea în creme. Mergând mai departe, capsaicina a fost folosită şi în autoapărare, în sprayuri, chiar şi în produsele folosite de autorităţi, pentru dispersarea demonstranţilor", a precizat cercetătorul buzoian.

Varietăţile de ardei iute care se regăsesc în serele instituţiei de cercetare sunt nenumărate, de la soiul Lalea, la soiul 7 Fraţi sau cel care nu depăşeşte mărimea unei boabe de piper.

"Avem soiuri valoroase de ardei. De exemplu, există un soi pe care intenţionăm să-l omologăm şi care poate fi cultivat în ghivece, în jardiniere, arată foarte frumos. Produce un buchet frumos de fructe care trec prin mai multe stadii de culoare. În ceea ce priveşte forma, mărimea, culoarea, avem o paletă largă. În ceea ce priveşte mărimea, spre exemplu, sunt ardeii de dimensiuni foarte mici, care nu depăşesc la maturitate dimensiunea unei boabe de piper, dar cu precizarea că sunt extrem de iuţi. Avem ardeiul tip Lalea, are forma unei flori de lalea deschise, de diverse culori, avem soiul 7 Fraţi, denumit în acest fel din pricina numărului de ardei care cresc în buchet pe plantă. Mai avem în colecţie ardei cu fructul mare de 50 - 60 cm, ardei fideluţă care sunt total deosebiţi faţă de ceea ce ştim. Avem ardei cu fructe negre, indigo, cafenii, foarte picanţi, mov, cu diverse nuanţe de roşu, de verde sau galben. Avem chiar şi ardeiul peren, care poate fi cultivat afară. În spaţii protejate poate să trăiască 15 - 20 de ani, are fructul tip cireaşă. Mai avem un ardei vechi pe care oamenii îl cultivau în zona Buzăului şi îl măcinau în piuă pentru boia, este un ardei special, total diferit faţă de cel de consum", a mai arătat directorul BRGV. AGERPRES/(A - autor: Florin Zafiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)