Locţiitorul şefului Statului Major al Apărării, general-locotenent Gheorghiţă Vlad, s-a aflat joi în localitatea tulceană Plauru pentru a vedea modul în care au fost amplasate adăposturile de protecţie a populaţiei, dar şi pentru a clarifica unele aspecte în cazul căderii unor drone ruseşti pe teritoriul românesc.

''În primul rând, a fost o misiune pentru a ne clarifica unele aspecte privind investigaţia pe care o executăm în acest moment privind căderea acestor obiecte pe teritoriul României şi în al doilea rând să vedem modul în care s-au instalat dispozitivele pe care le-am ordonat, de a ne asigura că soldaţii noştri au toate condiţiile necesare pentru a-şi îndeplini misiunile şi, nu în ultimul rând, de a vedea care este spiritul populaţiei locale, al localnicilor vizavi de evenimentele din ultima vreme'', a declarat pentru AGERPRES general-locotenent Gheorghiţă Vlad.

Acesta a subliniat că Armata are suficientă experienţă şi echipamentele necesare pentru îndeplinirea misiunilor.

''În general sunt bune (concluziile preliminare ale misiunii desfăşurate la Plauru - n.r.), condiţiile sunt grele, aşa cum le-aţi văzut şi dumneavoastră în localitatea Ceatalchioi, Plauru şi de fapt în toată zona aceasta de la Galaţi până la Sulina, de-a lungul Braţului Chilia, dar încercăm să trecem peste ele. Noi, Armata, avem suficientă experienţă, avem echipamentele necesare astfel încât să ne instalăm dispozitivele şi să ne îndeplinim misiunile constituţionale'', a spus el.

În ceea ce priveşte cele două adăposturi ridicate pentru populaţie în zonă, el a explicat că sunt amenajate ca în teatrele de operaţii pentru protecţia antiaeriană a militarilor.

''În primul rând, vreau să fac o precizare - nu este un adăpost de protecţie civilă aşa cum este definit în lege, în Hotărârea 481, este un loc de protecţie a populaţiei, este amenajat în aceleaşi condiţii pe care le-am avut în teatrele de operaţii în Afganistan pentru protecţia antiaeriană a soldaţilor noştri, a militarilor care au participat la misiuni. Este un loc special, construit în special pentru criză, într-un timp foarte scurt, astfel încât să răspundem cerinţelor de protecţie imediată'', a precizat locţiitorul şefului Statului Major al Apărării.

El a arătat că urmează să fie dislocate capabilităţi suplimentare în teritoriu, astfel încât ''supravegherea, observarea electronică şi cea vizuală de pe teren să fie 100%''.

''În primul rând, ceea ce face Armata pentru întreaga ţară, nu numai pentru populaţia din această zonă. Ne-am propus şi avem planuri pentru dislocarea de capabilităţi suplimentare astfel încât supravegherea, observarea electronică şi cea vizuală de pe teren să fie 100%, să ne asigurăm că tot ceea ce zboară, intră sau iese în acest spaţiu aerian, terestru, naval să fie asigurat şi să fie sub control. Nu există nicio ţară din lume care să asigure o protecţie 100% a graniţelor, nici din punct de vedere electronic, dar nici prin mijloace fizice, dar ne concentrăm pe direcţiile principale de vulnerabilitate şi ne dorim şi încercăm să eliminăm toate eventualele pericole care se abat asupra României. Suntem într-o zonă de conflict, riscuri există, vor exista în continuare evenimente, cel mai probabil se vor mai produce, dar încercăm să le reducem substanţial şi cel mai important să nu existe efecte asupra populaţiei locale'', a mai spus locţiitorul şefului Statului Major al Apărării.

Despre posibilitatea măririi ariei de transmitere a mesajelor RO-ALERT în cazul atacurilor cu drone ruseşti pe teritoriul ucrainean, acesta a explicat: ''În conformitate cu sistemul pe care l-am stabilit, în momentul de faţă sunt două căi de anunţare - o dată prin celulele GSM, prin acele mesaje RO-ALERT care au fost date în diferite localităţi şi în zonele fără acoperire, prin grija autorităţilor locale, se transmit mesaje către populaţie şi sunt anunţaţi. Problema este de adăpostire şi de reacţie imediată. Este o perioadă de timp foarte scurtă de la instituirea indicativului de prealertă aeriană până când se aude prima explozie în proximitatea graniţelor României. Acesta este un timp pe care noi trebuie să îl gestionăm corespunzător şi să asigurăm populaţia să se adăpostească. Acesta este şi motivul pentru care am luat decizia să instalăm cele două spaţii de protecţie la Plauru''.

El a menţionat că Ministerul Apărării poate colabora cu autorităţile locale pentru ridicare de noi adăposturi în alte localităţi unde ar putea fi probleme.

''A fost dată o hotărâre a CNSU în care se precizează foarte clar că începem cu localitatea Plauru şi Ceatalchioi şi ulterior, în urma hotărârilor comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, putem să mergem mai departe şi spre localităţile mici şi foarte mici. Noi, Ministerul Apărării, putem să dăm toată expertiza necesară, în schimb autorităţile locale trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile, conform legii protecţiei civile. Dacă ne asigurăm reciproc expertiză, finanţare, materiale, eu cred că se poate acoperi toată zona expusă pericolului'', a conchis general-locotenent Gheorghiţă Vlad. AGERPRES/(A - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)