Numărul consumatorilor de droguri în judeţul Dolj creşte de la an la an şi, totodată, scade vârsta de consum, însă nu toţi consumatorii apelează la servicii de specialitate, afirmă coordonatorul Centrului judeţean de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA), comisar Florin Nicolăiţă.

Coordonatorul CPECA Dolj a declarat, pentru AGERPRES, că anual sunt în jur de 90-100 de urgenţe medicale în Dolj care vin către centru din partea Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean Clinic de Urgenţă (SJCU) Craiova, singura unitate de primiri urgenţe din judeţ care are componenta de toxicologie.

"Vârstele vulnerabile pentru consumul de droguri sunt 14-15 ani, până la 24-25 de ani. Teribilismul vârstei de 17-16 ani, din păcate, reprezintă o vulnerabilitate majoră pe acest segment, iar Agenţia Naţională Antidrog şi noi, la nivel local, avem în implementare o serie de măsuri se regăsesc în proiecte naţionale cu validare ştiinţifică, care se desfăşoară în întreg sistemul de învăţământ. Dorim ca alăpturi de cadre didactice să conştientizăm foarte atent pericolului de droguri. De la an la an creşte numărul consumatorilor de droguri, dar nu toţi apelează la serviciile de specialitate ale centrului. Anual sunt în jur de 90-100 de urgenţe medicale care vin din partea Spitalului Judeţean Clinic de Urgenţă Craiova, unde este singura unitate de primiri urgenţe din judeţ care are componentă de toxicologie", a declarat directorul CPECA Dolj, pentru AGERPRES.

Potrivit lui Florin Nicolăiţă, creşterea consumului de droguri ţine şi de contextul social permisiv şi favorizant, pentru că la nivelul UE fenomenul este destul de mare, iar pandemia a adus multe schimbări, care s-au simţit ulterior, inclusiv la nivel regional.

"Explicaţiile ar fi legate de restricţii, ştirile alarmiste, modul de transmitere a mesajelor. Toate acestea au produs o presiune puternică, un şoc asupra tinerilor formaţi într-o societate liberă în care nu s-au mai confruntat cu sentimentul de restricţie sau reţinere. Au fost cazuri de stări anxioase, depresii care şi-au găsit o deschidere în această zonă. În plus, există în rândul multor tineri lipsa de orizont, de perspectivă din cauza lipsei de susţinere a familiei care nu le cultivă încrederea, nesiguranţei, dar şi a sistemului de valori de la nivelul societăţii", a mai spus coodonatorul CPECA Dolj.

Specialiştii Centrului încearcă să îi facă pe adolescenţi să înţeleagă că sunt alternative mult mai bune pentru problemele lor, pentru eliminarea anxietăţii, a relaţiilor rigide cu părinţii sau a presiunii unui grup, însă trebuie să ceară sprijinul unui specialist. Cea mai mare problemă o ridică însă consumul noilor substanţe psihoactive, etnobotanicele de altădată care se vindeau în magazinele de vise în anii 2009-2010, numite azi "legale" în formularea pieţei negre, pentru că termenul de "legal" îl atrage pe consumator.

"Din păcate, deşi nu există o analiză ştiinţifică de risc, se ştie că aceste substanţe 100% chimice sunt produse toxine, nedestinate consumului uman, sunt aceleaşi substanţe care se regăsesc în îngrăşămintele pentru plante, în otrava de şobolani, în spray-urile pentru gândaci, ţânţari etc. Sunt substanţe chimice toxice extrem de periculoase şi influenţa asupra sistemului nervos central, asupra întregii activităţi neuronale, este una cât se poate de gravă. Sunt foarte ieftine, sunt uşor de procurat, pentru că chiar dacă anumiţi traficanţi sunt prinşi, s-ar putea ca substanţele sintetizate în produsul respectiv să nu se regăsească pe legislaţia în domeniu, Legea 143 din 2000 cu modificări şi completări, care are nişte anexe, şi anual la acele anexe se adaugă acele substanţe pe care poliţia le constată. Problema este că anumite substanţe sunt sintetizate şi produc efecte similare drogurilor - cocainei, heroinei, canabisului, după caz, rămân în piaţă o perioadă, după care se sintetizează o altă substanţă care produce aceleaşi efecte. E o piaţă opulentă şi versatilă", a explicat şeful CPECA Dolj.

În legătură cu creşterea numărului şoferilor depistaţi la volan sub influenţa drogurilor, comisarul Nicolăiţă afirmă că în ultima perioadă Poliţia a fost dotată cu astfel de teste, însă ce este trist în esenţă este că pentru tinerii aflaţi în astfel de situaţii problema lor nu este dosarul penal şi fapta, ci ridicarea permisului de conducere, pentru că toată perioada anchetei şi până la decizia instanţei, care poate dura 2-3 ani, nu pot să mai deţină permis de conducere, potrivit prevederilor legale.

"Astfel de situaţii sunt mediatizate, mergem împreună cu colegii de la poliţia rutieră în campanii de sensibilizare şi conştientizare şi în ciuda acestei realităţi cazurile sunt tot mai dese. Spre exemplu, am avut o situaţie în care după ce un tânăr a fost surprins în trafic sub influenţa substanţelor psihoactive, i s-a reţinut permisul de conducere, de care depindea pentru că afacerea lui era în această zonă. S-a revoltat pentru că i se reţine permisul, iar soţia nu conducea, deşi avea permis. A reuşit să o facă să conducă pentru a putea duce afacerea mai departe, dar la puţin timp şi soţia a fost prinsă în trafic sub influenţa substanţelor psihoactive", a afirmat Florin Nicolăiţă.

Toate cazurile care ajung la Centru beneficiază de o intervenţie integrată care vizează componenta psihologică, pe cea medicală şi componenta socială. "Se face o evaluare specială, se verifică adicţia, echipa terapeutică observă profilul consumatorului, situaţia de risc şi decide includerea într-un program, după caz, cu intervenţii complexe. Numărul de cazuri este destul de mare, numai cele trimise de DIICOT se ridică la 85 pentru evaluări în cazul persoanelor care au comis infracţiuni la regimul drogurilor, însă nu în toate cazurile se impune includerea în program. Sunt situaţii în care pe un fond teribilist, strict ocazional, persoane care nu au o problemă atât de mare cu consumul de droguri, dar fac parte dintr-un grup care a fost supus unei anchete penale, ajung la noi, însă nu necesită includerea în program pentru că nu au probleme de consum sau de situaţii care generează consum", precizează Nicolăiţă.

Anual sunt în asistenţă peste 50 de persoane, pentru care se realizează programe complexe de integrare care vizează reducerea riscurilor, menţinerea abstinenţei, dezvoltarea abilităţilor personale şi sociale.

"Sunt programe continue, pentru că din păcate şi cazuistica impune acest lucru, iar noi trebuie să le arătăm acestor persoane în permanenţă încredere şi speranţă. Dar cel mai adesea rezolvarea problemei vine de la recunoaşterea acesteia, pentru că o problemă recunoscută este pe jumătate rezolvată. Iar acest lucru este valabil şi în cazul persoanelor care consumă droguri. Colegii mei, în cadrul procesului de evaluare, realizează cât de motivată este o persoană care consumă droguri să-şi rezolve problema, să-şi menţină abstinenţa, să facă nişte schimbări în bine în viaţa personală şi cine nu este motivat. În general, tinerii de 20-25 de ani nu au motivaţie foarte puternică, argumentul fiind că oricum reuşesc să depăşească singuri problemele. Le atragem atenţia că într-o astfel de situaţie este nevoie de sprijin de specialitate, pentru că e o problemă atât de sensibilă, iar trecerea de la un consum controlat la un consum necontrolat compulsiv se poate face foarte uşor, adică adicţia uneori se face aproape instantaneu", a explicat directorul CPECA Dolj.

Prevenirea consumului de droguri se face la nivelul şcolii, familiei şi comunităţii, iar asistenţa acordată de Centru presupune în primul rând o relaţie directă cu o persoană consumatoare de droguri sau, după caz, cu aparţinători în contextul găsirii unor soluţii pentru menţinerea abstinenţei. AGERPRES / (A - autor: Maria Mitrică, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: CPECA Dolj