Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Florin Jianu, a declarat, miercuri, după întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că patronatele pe care le reprezintă sunt de acord cu creşterea în 2023 a salariului minim pe economie la 3.000 lei, dar propune îngheţarea contribuţiilor la 2.550 lei, astfel încât câştigul salarial net să fie de 1.963 lei.

"Astăzi Guvernul ne-a invitat să asculte propunerile patronatelor şi sindicatelor cu privire la salariul minim pe economie, vom mai avea din nou o întâlnire de lucru luni sau marţi dimineaţă pentru a vedea şi care este propunerea Guvernului. Atât patronatele, cât şi sindicatele au înaintat o serie de propuneri", a afirmat Jianu, într-o declaraţie la Palatul Victoria.

El a prezentat propunerile CNIPMMR.

"În ceea ce priveşte propunerea confederaţiei pe care eu o reprezint, a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, a fost aceea ca în 2023 salariul minim să fie de 3.000 lei, cu îngheţarea contribuţiilor la 2.550 lei, aşa încât efectiv în mână oamenii să câştige mai mult. E vorba de un câştig net de 1.963 lei, faţă de 1.800 lei cât ar fi în propunerea publică pe care am văzut-o, însă neasumată în acest moment de Guvern, aceea ca salariul minim să fie de 3.000 lei, cu 200 de lei scutiţi de taxe şi impozite. Aceasta a fost propunerea noastră", a explicat Jianu.

Florin Jianu a respins ideea că patronatele nu ar fi de acord cu creşterea salariului minim pe economie.

"Suntem cu toţii conştienţi că salariul minim pe economie trebuie crescut de la 1 ianuarie 2023. Aş vrea să demitizăm acea abordare în care patronatele nu sunt de acord cu creşterea salariului minim pe economie. De altfel, în propunerea noastră, aşa cum spuneam, salariul net, ceea ce încasează oamenii în mână, ar fi mai mare decât ceea ce propune Guvernul, condiţia pe care noi am pus-o şi am ridicat-o cu privire la creşterea salariului minim pe economie e aceea a susţinerii sub control a creşterilor din energie", a adăugat Jianu.

El a susţinut că a primit sute de mesaje potrivit cărora sunt abuzuri în ceea ce priveşte contractele pe energie.

"Ceea ce am solicitat Guvernului e ca, până intră în vigoare noua reglementare de la 1 ianuarie, să găsim o schemă de compensare a pierderilor pentru IMM-uri, cei care vor fi afectaţi de preţurile ridicate la energia electrică, respectiv ca într-un termen rezonabil să avem un calendar asumat pentru ceea ce înseamnă Fondul de modernizare, fond care, reamintesc, pune la dispoziţia României 12 miliarde de euro, necheltuiţi în acest moment, ceea ce ar asigura o independenţă energetică atât pentru IMM-uri româneşti, cât şi pentru consumatorii casnici şi ar ajuta în general economia", a adăugat Jianu.

Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, a precizat, la rândul său, că şi confederaţia pe care o reprezintă a fost de acord, în principiu, cu această creştere a salariului minim.

"Înţelegem necesitatea ca ea să se întâmple. Ceea ce noi am cerut este ca pentru această sumă pentru care creşte salariul minim, de 450 lei, deductibilitatea să se aplice întregii mase salariale, deci nu doar angajaţilor care au salariul minim pe economie, pentru că se creează nişte praguri la trecerea de la salariul minim la alte salarii şi acolo avem nişte probleme", a mai spus Burnete.

El a mai spus că un alt lucru pe care îl are în vedere este "presiunea imensă" la care sunt supuse companiile în clipa de faţă, în special din cauza costurilor cu energia.

"Vedem că acest ultim trimestru nu arată foarte bine, din ce auzim de la membrii noştri comenzile scad, activitatea economică încetineşte un pic. Pe de parte, trebuie să ajutăm angajaţii, iar, pe de altă parte, şi companiile au nevoie de un mic respiro. Tocmai de aceea, această măsură în care netul creşte din partea companiilor, iar această sumă este lipsită de taxe şi contribuţii", a mai arătat Burnete, menţionând că vor mai avea loc discuţii cu Guvernul săptămâna viitoare pentru o decizie finală.

Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social s-a reunit, miercuri, la Palatul Victoria, pe tema salariului minim pe economie.

Premierul Nicolae Ciucă a precizat, marţi, întrebat dacă în salariul minim de 3.000 de lei se vor menţine 200 de lei scutiţi de impozit, că: "În varianta în care ne oprim la 3.000 de lei, cei 200 de lei vor fi incluşi. Probabil va exista varianta ca angajatorul, voluntar, să asigure 200 de lei, peste 3.000 lei".

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, marţi, pe aceeaşi temă, că îşi doreşte ca de la 1 ianuarie să intre în vigoare noua variantă a salariului minim, cel mai probabil de 3.000 de lei, din care 200 de lei să fie scutiţi de impozit, varianta finală urmând însă a fi stabilită în urma discuţiilor cu partenerii sociali, respectiv în coaliţia de guvernare.

"Cred foarte mult în dialogul cu partenerii sociali, patronate şi sindicate (...) De la jumătatea anului 2022 am pus la dispoziţia mediului de afaceri o sumă de 200 de lei pe care să o poată asigura ca şi salariu angajaţilor săi, o sumă de 200 de lei unde statul nu percepe nicio taxă. Până acum a fost la decizia angajatorului, acum ne dorim să o introducem în cei 3.000 de lei şi să continuăm această practică şi anume să nu-i taxăm", a declarat Marius Budăi. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* Dumitru Costin: BNS propune creşterea salariului minim brut la 3.000 de lei şi revizuirea impozitului pe veniturile salariale