Nurca europeană, una dintre cele mai rare şi periclitate specii de mamifere din Europa, va avea insule artificiale construite special pentru ea în Delta Dunării, acestea realizându-se în cadrul unui proiect finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, iniţiat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

În cadrul proiectului, specialiştii Institutului i-au făcut pagină specială pe Facebook, intitulată "Salvarea nurcii europene - Save EMinkRo", iar persoanele interesate pot afla stadiul desfăşurării activităţilor de conservare a speciei.
 

"Nurca europeană este una dintre cele mai rare şi periclitate specii de mamifere existente pe continentul nostru, actualmente supravieţuind doar în 5 ţări pe glob: Rusia, Spania, Franţa, Ucraina şi România. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării reprezintă unul dintre ultimele refugii ale acestei specii, însă odinioară înregistra o distribuţie largă în România. În Deltă, nurca europeană este larg răspândită, practic, exceptând acvatoriile întinse, localităţile, polderele agricole şi silvice, prezenţa speciei a fost confirmată în majoritatea zonelor. Populaţia de nurcă europeană de aici a fost evaluată la minim 1.130 de exemplare şi maxim 2.280 de exemplare", se arată într-un material transmis de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) la solicitarea AGERPRES.

Animal predominant nocturn, terestru şi acvatic, nurca înoată prin mişcări ale tuturor celor patru picioare. Duce o viaţă solitară sau, temporar, în familie, iar iarna nu hibernează.
 

"Nurcile au fost observate în timpul zilei atât în sezonul rece, cât şi în cel cald. Îşi fac adăposturile în galeriile lărgite ale şobolanilor de apă sau ale bizamilor, de obicei lângă arborii de pe malul apei, preponderent sălcii. Uneori şi în scorburi, pe sol, stufăriş sau desişuri de vegetaţie ierboasă", precizează sursa citată.

Preferă habitate cu ape curgătoare sau stagnante, cu tufişuri, stufării, păpurişuri întinse şi vegetaţie deasă.

"În privinţa hranei sale, nurca nu este specializată la o pradă anume. Conform studiilor realizate de specialiştii noştri, hrana nurcii europene din Deltă variază în funcţie de sezon, dar este reprezentată în general de peşti de talie mică şi medie, amfibieni şi mamifere mici. Necesarul de hrană zilnică este de circa 140-180 de grame. În unele zone, grosul hranei, până la 85%, este format din batracieni - tritoni şi broaşte, dar şi peşti şi crustacee. În condiţiile când rezervele de hrană din zonă sunt abundente, îndeosebi toamna, nurca îşi face rezerve, adunând peşti, broaşte şi şoareci. În unele situaţii, poate pune la adăpost până la 15 kilograme de hrană", spun specialiştii INCDDD.
 

Partenerii se întâlnesc pentru reproducere în lunile februarie-martie. Maturitatea sexuală este atinsă de la vârsta de nouă luni. Fătările au loc în iunie-iulie şi există o singură reproducere pe an, în urma căreia femela naşte de la patru până la şapte pui.

"Dacă în captivitate nurcile europene pot trăi 10-12 ani, în sălbăticie trăiesc 7-8 ani. Cauzele care determină dinamica mărimii populaţiei de nurcă europeană se împart în cele naturale, abiotice şi biotice, şi cele provocate direct sau indirect de intervenţia umană", menţionează sursa citată.
 

Cauza dispariţiei nurcii europene din Europa centrală nu este elucidată, dar probabil că reducerea dramatică şi fragmentarea zonelor umede au contribuit semnificativ la declinul şi, în final, la dispariţia speciei.

"Chiar dacă aceste cauze variază, există totuşi un numitor comun - schimbarea condiţiilor de mediu. În concluzie, motivul real şi incontestabil al declinului nurcii europene constă în primul rând în distrugerea habitatelor naturale, îndeosebi a zonelor umede pe plan paneuropean, la care se suprapune - cel puţin în condiţiile Deltei Dunării - vânătoarea cu armă şi capcane neselective, îndeosebi cele utilizate pentru bizami", arată reprezentanţii INCDDD.
 

Potrivit sursei citate, pe teritoriul Rezervaţiei mai există şi alţi factori limitativi, iar printre aceştia sunt braconajul, turismul haotic, incendierea stufului, deranjul produs de ambarcaţiunile de mare viteză, explozia de construcţii ale pescarilor în zonele mai înalte ale Deltei, zone folosite de obicei de nurci. Şi maşinile care circulă pe sectoarele de şosea care traversează zonele umede ale Rezervaţiei constituie un pericol pentru aceste animale.

ARBDD Tulcea, în parteneriat cu INCDDD, derulează, în perioada 1 august 2019 - 31 decembrie 2023, proiectul "Asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru salvarea de la extincţie a populaţiei de nurcă europeană - Mustela lutreola (specie de interes comunitar, critic periclitată) - din România - SAVE E-MINK-RO (2017-2020)".
 

Obiectivul general al proiectului este implementarea unor măsuri din Planul de Management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării pentru îmbunătăţirea stării de conservare a nurcii europene (Mustela lutreola) în Delta Dunării. Printre acţiunile prevăzute a se desfăşura în cadrul proiectului se numără determinarea stării de sănătate a exemplarelor din Rezervaţie, realizarea unor habitate artificiale pentru efectivele speciei prin supraînălţarea malurilor unor canale din zona centrală a Deltei şi de construire a unor canale pe insule artificiale din Deltă, precum şi evaluarea ameninţărilor cu care se confruntă nurca europeană în zonă.
 

Bugetul total estimat al proiectului este de 40,6 milioane de lei, din care 85% reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională. AGERPRES/(AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa fotografiilor: Salvarea nurcii europene - Save EMinkRo / Facebook.com