Aproximativ 500 de persoane au participat vineri, în localitatea harghiteană Siculeni, la comemorarea secuilor ucişi în anul 1764 pentru că au refuzat să se înroleze în trupele imperiale austriece, la eveniment fiind prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului Ungariei.

Evenimentul, care se desfăşoară în fiecare an, a început la biserica din localitate, unde a avut loc o slujbă de pomenire, apoi participanţii s-au adunat la monumentul "Siculicidium", ridicat în memoria celor ucişi, unde s-au ţinut discursuri şi au fost depuse coroane de flori, iar la final a fost rostită o rugăciune şi s-a intonat imnul secuiesc şi cel al Ungariei.

La comemorare au luat parte autorităţi locale şi judeţene, parlamentari UDMR, reprezentanţi ai altor organizaţii ale maghiarilor, precum şi Magyar Levente, adjunctul ministrului de Externe al Ungariei, Potabi Arpad Janos, secretar de stat, responsabil cu politica de solidaritate naţională în Guvernul Ungariei, dar şi ministrul Mediului din Guvernul României, Tanczos Barna.

Adjunctul ministrului de Externe al Ungariei, Magyar Levente, le-a transmis participanţilor că cei din Ungaria "vin cu un sentiment special în ţinutul secuiesc", pentru că se simt aici ca acasă şi i-a elogiat pe secui pentru că "nu s-au rupt" de identitatea maghiară, punctând că maghiarii din Ungaria îi văd pe secui ca pe acei fraţi "pentru care a fi maghiar este o luptă de zi cu zi".

Oficialul maghiar a vorbit despre provocările la care au fost supuşi maghiarii de-a lungul istoriei, arătând că toţi cei care au încercat ştergerea culturii şi a identităţii, asimilarea sau alungarea acestora nu au avut sorţi de izbândă.

Magyar Levente a făcut referire la faptul că reprezentanţii politici ai maghiarilor din România participă la guvernarea ţării, punctând faptul că este vorba despre rezultate "foarte mari", ale căror germeni se află în luptele trecutului.

"Să nu uităm, deci, doamnelor şi domnilor, martirii şi eroii trecutului, pentru că lor putem să le mulţumim pentru prezentul nostru. Să ne amintim astăzi de acel carnagiu din Siculeni şi de toate celelalte care au fost, să luăm un exemplu de la strămoşi şi avem aceeaşi sarcină şi astăzi, să trăim şi să murim pentru libertate", a spus adjunctul ministrului de Externe al Ungariei.

Acesta a adăugat că "trebuie întărită guvernarea naţională din Ungaria", făcând apel la unitate, în contextul în care, în ţara vecină vor avea loc, în această primăvară, alegeri parlamentare.

Ministrul Mediului din România, Tanczos Barna, a spus că ziua de 7 ianuarie, vorbeşte de "perseverenţa şi de dorinţa de libertate a Secuimii", care a reprezentat un exemplu pentru generaţiile viitoare.

"Noi, secuii, întotdeauna am găsit o soluţie. (...) Am supravieţuit ciumei, tifosului, am trecut peste toate pandemiile şi vom supravieţui şi peste această pandemie. Avem grijă unii de ceilalţi, luăm decizii responsabile. Dar am supravieţuit şi tătarilor şi turcilor şi armatelor ţariste şi imperiale, am supravieţuit politicii de asimilare, dacă trebuia am apucat arma, dacă nu am putut apucat arma, atunci, scrâşnind din dinţi am muncit aşteptând vremurile mai bune, construind un viitor, deschizând perspective copiilor", a spus Tanczos, potrivit traducerii oficiale.

Acesta a mulţumit "prietenilor din ţara mamă", premierului Viktor Orban şi Guvernului Ungariei şi a dat asigurări că secuii vor merge înainte şi nu înapoi, cu trimitere la sloganul electoral al FIDESZ din acest an (Előre megyünk, nem hátra! - Mergem înainte, nu înapoi, n.r.)

"Stimate domnule ministru adjunct, stimate domnule secretar de stat, stimaţi prieteni din Ungaria, astăzi, aici, la monumentul Siculicidium, vă putem asigura pe voi toţi că noi, secuii, şi anul acesta ca şi întotdeauna când ţara a avut nevoie de noi ştim încotro e înainte şi împreună cu voi şi noi, astăzi, mergem înainte şi nu înapoi", a spus Tanczos Barna.

Potrivit datelor istorice, locuitorii din Siculeni au fost ucişi pentru că au refuzat să se înroleze în trupele imperiale austriece. În zorii zilei de 7 ianuarie 1764, 1.350 de soldaţi austrieci au înconjurat satul Siculeni, iar două tunuri au deschis focul asupra localităţii. Ulterior, soldaţii au intrat în satul bombardat şi i-au măcelărit pe toţi cei care le-au ieşit în cale, inclusiv femei şi copii.

Cifrele oficiale ale vremii estimează la 200 numărul morţilor, dar procurorul militar trimis pentru investigarea evenimentelor a avansat o cifră mai mare, susţinând că e vorba probabil de cel puţin 400 de victime. Pe locul măcelului a fost ridicat un monument în memoria celor masacraţi. AGERPRES / (A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES