Un nou traseu de via ferrata a fost inaugurat vineri în Cheile Cuţilor, din comuna Roşia, al şaselea din judeţ, Bihorul fiind zona cu cea mai mare densitate de astfel de trasee din ţară.

"Din ţară, noi avem cam jumătate din numărul de trasee via ferrata. Cea mai mare densitate se află în Bihor, iar în judeţ, din cele şase, majoritatea, adică cinci, sunt în Pădurea Craiului. Acest traseu nou, din Cheile Cuţilor, pe lângă faptul că este spectaculos, are un pod indian care trece de pe un versant pe altul, este deosebit prin faptul că la realizarea lui au contribuit, în vreme de pandemie, foarte mulţi actori, atât din turism, cât şi din administraţii, voluntari, salvamontişti. A fost o muncă de echipă extraordinară", a declarat, pentru AGERPRES, Paul Iacobaş, preşedintele Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor, custodele Sitului Natura 2000 Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului.

În acest sit se află Destinaţia ecoturistică Pădurea Craiului, singura de acest fel din judeţ şi printre puţinele destinaţii eco din ţară.

În Defileul Crişului Repede, adică între localităţile Vadu Crişului şi Şuncuiuş, sunt amenajate două trasee, alte două sunt la Şuncuiuş, lângă Peştera Vântului şi un traseu la Pietrele Negre, cum se urcă din Ştei spre Vârtop. Via ferrata de la Cheile Cuţilor, din comuna Roşia, este a şasea.

Traseul de via ferrata din cheile Cuţilor are o lungime de 270 de metri şi două variante de parcurs. O parte a lui trece printr-o peşteră, aflată pe versantul drept al văii. Podul indian, care leagă cele două secţiuni de căţărare, este lung de 33 de metri şi traversează cheile la o înălţime de 35 de metri.

Noua atracţie turistică va fi deschisă publicului, cel mai probabil, începând cu primul weekend al lunii aprilie. Traseul are o dificultate de grad B (mediu - dificultatea traseelor de via ferrata se măsoară pe o scală de la A la E, unde A înseamnă cel mai mic grad de dificultate iar E, cel mai dificil). Parcurgerea acestuia se face obligatoriu cu echipament de siguranţă şi protecţie (cască, ham şi lonjă dublă de asigurare), iar accesul minorilor sub vârsta de 16 ani este permis doar dacă aceştia sunt însoţiţi de un adult.
 

Proiectul via ferrata a început în ianuarie 2020, cu prima vizită în zonă şi primirea acceptului din partea primăriei locale, urmând partea de proiectare tehnică, obţinerea avizelor de la APM şi Agenţia Naţională de Arii protejate, parteneriate, sprijin, finanţări. În septembrie 2020 au început practic lucrările în teren şi s-au finalizat în această lună.

Realizarea acestui obiectiv a fost, afirmă Iacobaş, o poveste de succes despre implicare în comunitate. Protagonişti au fost administraţia judeţeană, primăria locală, firme, organizaţii nonguvernamentale şi oameni ai locului.

"Acest proiect are meritul de a fi pus laolaltă o sumedenie de resurse materiale şi umane, într-un parteneriat fără precedent. Mi-aş dori ca această colaborare să devină un model de bune practici pentru toţi actorii din Pădurea Craiului, publici sau privaţi, un model replicat la nivelul întregii destinaţii de ecoturism", a mai afirmat Paul Iacobaş, cel care a reuşit să coordoneze toată această desfăşurare de forţe.

Din statisticile CAPDD, traseele din via ferrata din Defileul Crişului sunt parcurse anual de circa 10.000 de persoane, destul de mult, consideră Iacobaş, ţinând cont de faptul că nu e o activitate la îndemâna oricui.

"Nu este doar o potecă pe care să te plimbi. Implică şi un efort considerabil şi un anume risc. Scopul nostru a fost să creăm o atracţie suplimentară pentru cei care vin în zona Roşia, astfel încât turiştii să rămână cât mai mult în zonă şi să crească şi beneficiile pe care le obţin localnicii de pe urma turiştilor", a precizat Iacobaş.

Valoarea totală a investiţiei este de peste 12.000 de euro. Din aceştia, aproximativ 6.000 de euro reprezintă materialele şi uneltele folosite, sumă acoperită de Agenţia de Management al Destinaţiei Bihor (condusă de Răzvan Dumbravă), 1.500 de euro sunt banii atraşi, sub formă de sponsorizare, de la mai mulţi operatori turistici din zonă.

Echipa Serviciului Judeţean Salvamont Salvaspeo Bihor, coordonată de Pinter Istvan, a creionat traseul, stabilindu-i şi principalii parametri tehnici.

Proiectul în sine a fost realizat, benevol, de alpinista Cristina Ianc, prin intermediul Travel Guide Romania, şi pus în operă de SC În Spirit Arhaic SRL. Tudor Rus, Lucian Frenţiu şi Dezideriu Szabo sunt alpiniştii care au lucrat, sute de ore, la înălţime, adeseori în condiţii grele, de iarnă, pentru a fixa în rocă scoabe, bride de siguranţă, cabluri şi ancore.

CAPDD Bihor şi Primăria Comunei Roşia au suportat cea mai mare parte din costurile manoperei, în sumă totală de 4.000 de euro.

Administraţia comunei Roşia a contribuit şi la reamenajarea traseului din chei, la serviciile de transport materiale şi mâna de lucru. S-au implicat şi numeroşi voluntari din localitate, mobilizaţi de Asociaţia Orizont Verde.

Destinaţia Pădurea Craiului este finanţată prin intermediul Programului "Green Entrepreneurship" - Dezvoltarea Destinaţiilor de Ecoturism din România, un program al Romanian - American Foundation şi al Fundaţiei pentru Parteneriat.

Pădurea Craiului este parte a reţelei naţionale a destinaţiilor ecoturistice din România şi, totodată, zona cu cea mai diversificată ofertă pentru turismul de aventură din Munţii Carpaţi: speoturism, alergare montană, cicloturism, via ferrata, alpinism, drumeţie, rafting etc. AGERPRES/(A-autor: Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa fotografiilor: www.cjbihor.ro