Cutremurele de pământ reprezintă o problemă de siguranţă naţională, a afirmat, joi, directorul Bibliotecii Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, adăugând că de această problemă ar trebui să se ocupe Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

"Cutremurele de pământ reprezintă o problemă de siguranţă naţională. CSAT ar trebui să se ocupe de această temă. Eu am trăit cutremurul din 1977. Putem spune ce vrem, dar acolo primar general era Dincă. (...) Ei bine, acum, dacă, Doamne fereşte!, se întâmplă un cutremur, nu suntem pregătiţi să facem faţă. Atunci a fost Armata, s-a dat un ordin şi s-a executat", a spus Noica, ministru al Lucrărilor Publice în perioada 1996-2000 şi inginer constructor cu o vastă experienţă, la dezbaterea "De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?", desfăşurată, joi, în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu".

El a reiterat o afirmaţie a unui specialist italian în cutremure, potrivit căruia "gradul de asigurare a construcţiilor la seisme constituie o decizie politică şi nu una tehnică" şi a pledat pentru intensificarea activităţii Comisiei Naţionale de Inginerie Seismică şi pentru o evaluare a clădirilor care adăpostesc instituţii, spitale, şcoli etc., pentru expertizarea şi proiectarea consolidării.

În cadrul dezbaterii, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a prezentat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pentru aprobarea Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, un proiect de act normativ pus în dezbatere publică din 10 februarie, despre care a afirmat că "va schimba radical filosofia" abordării acestei chestiuni.

Cseke Attila a arătat că acest program "trebuie să fie, din punct de vedere al bugetului, multianual".

"Nu mai poţi să faci o consolidare de clădire pe un singur an, să faci partea de proiect tehnic, să scoţi şi la licitaţie, să ai un câştigător şi să ai şi execuţia finalizată. Este exclus astăzi aşa ceva. Dacă cineva ştie soluţia, să ne-o dea şi nouă, dar nu se poate într-un an de zile şi atunci trebuie creat un program bugetar multianual. Am introdus clădirea în program, se derulează partea tehnică, partea de licitaţie şi apoi partea de execuţie. În doi, trei ani o clădire de genul acesta poate fi finalizată", a explicat el.

Ministrul a mai arătat că programul prevede ca în urma consolidării să fie puşi în siguranţă nu doar cei care sunt în clădiri, ci şi "cetăţeanul de pe stradă" şi a anunţat că în ordonanţă sunt introduse spre consolidare şi sediile unor autorităţi publice, spitalele, instituţiile de învăţământ şi de cultură.

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din UE iar această problemă este o prioritate a primăriei.

"Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din Uniunea Europeană şi în primele zece oraşe din lume. Parte din problemă este că noi nu am conştientizat această problemă, ani de zile, după anul '90. A fost un impuls în anii '98-2000, după care problema cumva s-a dus într-o zonă secundară", a spus Nicuşor Dan.

Edilul a amintit că lucrări de consolidare pentru care asociaţiile de proprietari din Capitală au semnat în urmă cu 15 ani încă nu au devenit realitate.

"Această problemă este o prioritate pentru administraţia pe care o conduc, am făcut nişte schimbări la conducerea Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, am descoperit cu ocazia asta şi problemele de acolo. Pentru că vorbim de încredere, nu e posibil să avem convenţii semnate cu asociaţii de proprietari din anul 2005, 2006, 2007 şi care să nu fi ajuns la un rezultat", a subliniat Nicuşor Dan.

În deschiderea evenimentului, la care au participat reprezentanţi ai Preşedinţiei, ai Guvernului, academicieni, specialişti în domeniul cutremurelor, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat că instituţia pe care o conduce "nu are menirea să asigure clădirile cu risc seismic, să le reconstruiască, să le fortifice", dar are obligaţia să atragă atenţia, să ofere expertiză, să avertizeze mereu ca o Casandră ce primejdii ne pândesc".

"Prin institutele şi centrele sale, Academia a fost prezentă în tot timpul pandemiei de coronavirus cu studii, articole, expertize, monografii, cărţi (...) legate de manifestarea bolii, de efectele sale, de măsurile care se cuvin luate. Şi în cazul cutremurelor, forţa de cercetare a Academiei a funcţionat şi funcţionează, iar Biblioteca Academiei va furniza mereu materialul ilustrativ necesar, exemplele şi soluţiile care vin din trecut şi care pot să fie o sursă de inspiraţie pentru noi în prezent", a mai spus Pop.

Organizată la iniţiativa lui Nicolae Noica, dezbaterea "De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?" a abordat subiecte precum: definirea claselor de risc seismic, norme şi metode de expertizare şi proiectare a consolidărilor, rolul şi activitatea Comisiei Naţionale de Inginerie Seismică înfiinţată în iulie 2018, protecţia seismică - o problemă de siguranţă naţională, care trebuie abordată nu doar tehnic, ci şi la nivel decizional. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)

Citiţi şi:

Nicuşor Dan: Nu avem un inventar al clădirilor cu risc seismic din Bucureşti