Pandemia de COVID-19 i-a pus într-o situaţie şi mai vulnerabilă pe copiii deja dezavantajaţi şi pe familiile acestora, arată UNICEF, în contextul în care 35,8% din cei 3,7 milioane de copii din România - adică peste 1,32 milioane - sunt în risc de sărăcie şi excluziune socială.

UNICEF atenţionează că în ţara noastră 400.000 de copii în vârstă şcolară nu merg la şcoală, iar peste 50.000 de copii sunt separaţi de familiile lor, în mare parte din cauza sărăciei, violenţei sau abandonului.

Astfel, în contextul alegerilor locale şi parlamentare, al redeschiderii şcolilor, precum şi al dezvoltării noilor strategii naţionale pentru perioada 2021 - 2027, Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Boardul Copiilor din România şi UNICEF propun autorităţilor din România un set de zece soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiei copiilor.

"Autorităţile sunt îndemnate să folosească criza COVID-19 ca o oportunitate pentru a rezolva problemele structurale cu care se confruntă copiii, care s-au agravat în timpul crizei. Un exemplu ar fi alocarea a 10% din fondurile structurale europene pentru proiecte dedicate copiilor şi utilizarea fondurilor structurale europene pentru servicii sociale integrate dintr-o singură sursă de finanţare şi nu într-o manieră competitivă", arată UNICEF România, într-un comunicat transmis AGERPRES.

În al doilea rând, UNICEF recomandă includerea principiilor "copiii pe primul loc" şi "niciun copil lăsat în urmă" în toate strategiile, planurile naţionale şi programele care urmează să fie dezvoltate şi puse în aplicare.

O a treia măsură este permanentizarea unui grup de coordonare la nivel ministerial pentru copii, sub conducerea premierului sau a vicepremierului, pentru o mai bună integrare a strategiilor şi programelor sectoriale, precum şi a politicilor la nivel naţional şi european.

"Extinderea la nivel naţional a Pachetului Minim de Servicii, testat cu succes de UNICEF în 45 de comunităţi din judeţul Bacău, reprezintă o altă propunere. Fiecare comunitate ar beneficia astfel de un asistent medical comunitar, un asistent social şi un consilier şcolar", mai arată UNICEF, care propune şi dezvoltarea de centre pentru servicii comunitare integrate, cu acces atât fizic, cât şi digital la informaţii şi servicii incluzive, inclusiv servicii specializate pentru copiii cu dizabilităţi, dar şi dezvoltarea materialelor şi capacităţii de învăţare online, inclusiv prin îndrumarea/ formarea profesorilor şi a părinţilor, pentru a asigura accesul copiilor celor mai vulnerabili la o educaţie incluzivă de calitate.

Îmbunătăţirea serviciilor medicale de prevenţie, consolidarea disponibilităţii datelor şi informaţiilor dezagregate de calitate privind situaţia copiilor din România şi stabilirea unor mecanisme concrete de participare a copiilor la dezvoltarea politicilor şi luarea deciziilor în conformitate cu Declaraţia de la Bucureşti a Copiilor din UE adoptată anul trecut sunt alte soluţii propuse de UNICEF, CNE şi Boardul Copiilor.

Acestea mai îndeamnă autorităţile să acţioneze pentru ca toate oraşele şi municipiile să devină prietene ale copiilor, oferind o bună guvernare pentru toţi, servicii accesibile care îi au în centrul procesului şi mecanismelor de planificare, proiectare şi responsabilitate.

Consiliul Naţional al Elevilor este structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, ce militează pentru respectarea drepturilor acestora, cât şi pentru un sistem educaţional de calitate, centrat pe beneficiarii direcţi ai sistemului de învăţământ.

Înfiinţat în 2019, Boardul Copiilor din România este un grup format din copii de diferite vârste, din toată ţara, provenind din medii familiale şi din sistemul de protecţie a copilului, cu origini etnice diferite şi cu o experienţă variată în domeniul reprezentării. Pentru cea mai mare parte dintre ei, este prima dată când vocea lor ajunge la factorii de decizie.

UNICEF este prezent în România şi în alte 190 de ţări şi teritorii pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescenţă. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorităţi locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naţionali şi internaţionali şi mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educaţie timpurie de calitate şi la şcoală, pentru protejarea adolescenţilor şi monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecţie socială şi pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)