Zeci de mâncăruri gătite la ceaun, după reţete provenite din mai multe ţări europene, au fost prezentate sâmbătă la Borsec, în cadrul "Ceaun Borsec Festival", un eveniment multietnic de arte şi gusturi culinare ajuns la a doua ediţie, care are rolul de a promova potenţialul turistic al zonei.

În cea de-a doua zi a festivalului, organizatorii i-au invitat pe bucătarii care reprezentau mai multe culturi să se întreacă în "Arena Ceaunelor" şi să pregătească mâncăruri tradiţionale, la ceaun, sub privirile pofticioase ale numeroşilor spectatori.

De la Chişinău au venit Sergiu Plămădeală şi soţia sa, care au pregătit, la ceaun, şurba, o tocană de miel cu legume, din care nu au lipsit roşiile murate. Mâncarea este pregătită, în mod tradiţional, de vânătorii din Caucaz, dar Sergiu a adaptat-o gusturilor moldoveneşti şi spune că aşa "e dorită de toţi".

Întrebat dacă găteşte doar în festivaluri, bucătarul din Chişinău răspunde: "Când copiii o întreabă pe mama lor ce mâncăm, ea le spune: orice, numai tata să gătească".

O reţetă tradiţională din Albania a pregătit Simona Moiceanu din Bucureşti, a cărei bunică din partea tatălui a fost albaneză şi de la care a moştenit pasiunea pentru arta culinară din această ţară. În "Arena Ceaunelor" de la Borsec, ea a gătit "plachi cu fasole", o tocană cu carne de viţel şi mirodenii "care nu sunt secrete, ci dozate în aşa fel încât gustul să fie aparte".

A atras atenţia şi un ceaun mai special, care semăna cu un cuptor, unde o echipă de bucătari amatori din Bucureşti a gătit o tocană de porc în coajă de cartofi afumaţi, "o trăsnaie", după cum au mărturisit, a cărei pregătire durează atât de mult, încât a fost oferită "ca desert".

Pe lângă gulaşul tradiţional unguresc, prezent la Borsec în mai multe ceaune, în festival a fost pregătită, de o echipă din Ungaria, şi o ciorbă tradiţională de peşte de pe Dunăre. Bucătarii au dezvăluit că au adus toate ingredientele din Ungaria, "mai puţin apa din Dunăre".

Tot din Ungaria au fost aduse două ceaune de câte şase sute de litri, în care s-a pregătit supă de cartofi cu tarhon, specific ardelenească, precum şi un gulaş unguresc, bucătarii dând asigurări că mâncarea va ajunge "pentru tot Borsecul". Şi pentru că orice gulaş trebuie stropit cu un pic de tărie, bucătarii au spus că aceasta se va servi, negreşit, "înainte şi după vin".

Nu au lipsit din festival nici gusturile tradiţionale din nordul judeţului Harghita, ciobanii din Corbu pregătind o tocană ciobănească de miel cu care sunt aşteptaţi oaspeţii la stână, iar ciobanii din Tulgheş oferind spre degustare tradiţionalul balmoş, pregătit din 20 litri de jintuit, şase kilograme de caş de oaie, patru kilograme de urdă şi cinci kilograme de mălai.

"Din moşi-strămoşi se face balmoşul. Este o mâncare foarte bună, săţioasă, ciobanii înainte numai cu asta se alimentau şi toată ziua nu le trebuiau mâncare, mergeau la un izvor de apă rece, beau o cană de apă şi apoi mergeau cu oile toată ziua", explică Ghiţă Rugină, un cunoscut cioban din Tulgheş. El are şi o nemulţumire, că această mâncare nu prea mai are căutare în zilele noastre.

Pofticioşii au putut gusta porc la grătar şi jumări, pregătite de vânătorii din zonă, dar şi slană cu ceapă oferită cu generozitate de bucătarii prezenţi în festival.

Numeroşii spectatori prezenţi la Borsec, turişti sau localnici, s-au bucurat de atmosfera veselă, de întâlnirile cu prietenii şi de gusturile şi mirosurile îmbietoare.

Printre vizitatori s-a numărat şi Carol Rotenstein din Iaşi, care îşi aminteşte de strălucirea staţiunii harghitene de altă dată, când venea cu părinţii în vacanţe, spunând că atunci străzile erau înţesate de oameni şi că totul era foarte frumos.

De altfel, organizatorii au dorit ca şi prin acest festival să atragă turiştii în zonă, să promoveze potenţialul unei zone extraordinare şi să le reamintească celor cărora le era dor de Borsec de frumuseţea staţiunii de altă dată.

"Ideea a venit într-un loc extraordinar, cum este Borsecul, unde bunul gust se cunoaşte din istorie. Am încercat, celor cărora le e dor de Borsec, să le reîntoarcem strălucirea Borsecului de altă dată, prin acest concept culinar, cultural şi sportiv şi multietnic, care este foarte important. Cred că e unul din locurile în care, odată ce ai intrat pe poarta pe care aţi văzut-o, toată lumea devine ceaunar, etniile se adună şi odată ce ai intrat aici devii un om interesat de bunul gust. E fabulos cum colaborăm cu prietenii maghiari, cu armenii, cu albanezii, slovenii, este ceva extraordinar. Iar Borsecul a avut întotdeauna această tradiţie multietnică extraordinară, care mie mi se pare fabuloasă", a declarat Dan Burlac, organizatorul festivalului.

El a punctat faptul că în jurul conceputului culinar din "festivalul bunului gust" a fost dezvoltată şi o secţie de cultură, cu expoziţii foto, spectacole de marionete, proiecţii de film, prezentări de carte şi concerte pentru toate gusturile, dar şi o componentă sportivă, cu concursuri de cros montan, orientare turistică sau demonstraţie de Strongman.

De asemenea, nu sunt uitaţi nici copiii, existând posibilitatea ca ei să înveţe să deseneze pe turtă dulce sau să gătească.

Proiectul, iniţiat de Asociaţia Secvenţe şi realizat cu sprijinul Primăriei Borsec şi al Consiliului Judeţean Harghita, îşi propune să readucă în atenţie potenţialul oraşului Borsec ca staţiune de interes naţional. Printre partenerii evenimentului se numără şi Institutul Cultural Maghiar din Bucureşti, ambasadele Albaniei şi Slovaciei, Centrul Cultural şi de Artă Lăzarea, dar şi mai multe asociaţii locale. AGERPRES/(A, AS - autor: Gina Ştefan, editor: George Onea, editor online: Daniela Juncu)