În satele locuite preponderent de maghiari din judeţ, băieţii care au împodobit porţile fetelor în noaptea Învierii şi-au primit răsplata luni, în a doua zi de Paşte, când au fost primiţi la stropit şi li s-au pregătit pachete cu multe ouă vopsite şi alte bunătăţi.

În satul Roteni, comuna Acăţari, obiceiul împodobirii porţilor este păstrat cu sfinţenie din generaţie în generaţie şi, în ciuda costurilor la care este supusă o familie care are şi fete, aceasta depune eforturi şi îi răsplăteşte pe băieţii care împodobesc porţile cu crenguţe de brad.

De asemenea, familiile cu băieţi trebuie să se întrebuinţeze la fel de serios pentru a achiziţiona decoraţiuni pentru ornarea brăduţilor care trebuie puşi pe porţile fetelor.

Un astfel de exemplu este şi familia Ferenczi Attila şi Matild din satul Roteni, care are o fetiţă şi un băiat, ceea ce înseamnă că a trebuit să vopsească aproape 200 de ouă pentru a-i răsplăti pe băieţii care au împodobit poarta cu 24 de brăduţi, însă a depus un efort pentru a confecţiona cei 26 de brăduţi pe care fiul i-a pus la diferite porţi.

"Acest obicei l-am moştenit de la strămoşii noştri, ne-au învăţat părinţii şi bunicii. Acum noi, tinerii, încercăm să ducem mai departe, să arătăm copiilor noştri acest frumos obicei. În sâmbăta de dinaintea Învierii, băieţii vin cu aceste crengi împodobite, cu brăduţi - acum mai aducem doar ramuri de brad - şi în prima zi de Paşte, dimineaţa, le punem pe gard, pe casă. A doua zi de Paşte băieţii vin la stropit şi pentru fiecare ramură împodobită, fiecare primeşte 5 sau 10 ouă vopsite, o batistă, o ciocolată sau 5-10 lei, depinde cât de mare e brăduţul. Avem o fată şi un băiat. Ne pregătim de două săptămâni nu numai noi, ci şi bunicii, vecinii, adunăm ouă. Ieri au vopsit mama soacră şi nevasta aproape 200 de ouă. E muncă cu ele, nu am cumpărat ouă, ne-au ajutat părinţii. Nevasta a pregătit pentru fiecare pachetul. Copiii vin la stropit şi sunt aşteptaţi cu emoţii toată ziua", a spus Ferenczi Attila.

Potrivit acestuia, cu cât poarta este mai împodobită, cu atât oamenii sunt mai populari sau au mulţi prieteni, însă este şi un gest de reciprocitate. Băiatul care a pus crenguţa de brad merge a doua zi de Paşti la stropit cu parfum, spune o poezioară despre iepuri, ouă şi sărut, apoi îşi primeşte cadoul: ouă roşii, ciocolată, o batistă şi bani.

În satul Dumbrăvioara, băieţii împreună cu tatăl lor procură crengi de brad şi fac o coroniţă pe care o împodobesc cu flori din hârtie de diferite culori, în acest sat fiind predominante maximum două culori.

"Le fac de obicei în ajunul sărbătorii, sâmbătă, iar sâmbătă seara flăcăii se duc la porţile unde locuiesc fete şi le lasă acolo, fie le dau personal, fie le pun în curte. A doua zi de Paşte, când băieţii se duc la udat, fetele ştiu ce buchet au primit de la fiecare băiat, deoarece este trecut numele băiatului pe o parte a buchetului de flori. Nu doar că îl primeşte pe băiat la udat, ci face un pachet special pentru băiat. Este un obicei destul de costisitor pentru fete, mai ales la casele unde sunt două-trei fete, pentru că trebuie să facă pentru fiecare buchet câte un pacheţel cu ouă roşii, batistuţe, ciocolată de diferite mărimi şi bani", a declarat pastorul reformat Porkolab Levente, din satul Dumbrăvioara.

Preotul a spus că acest obicei al împodobitului porţilor datează de foarte mult timp, întrucât nici el, nici bătrânii satului nu ar putea să spună de când se practică, chiar dacă acesta nu mai este un obicei care se adresează fetelor de măritat, ci fetiţelor, iar stropitul nu se mai face cu găleata de apă, ci cu parfum. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)