Regiunea Centru este zona cu cel mai mare potenţial turistic şi cel mai mare potenţial în domeniul balneoclimateric, iar dezvoltarea acestui domeniu ar permite regiunii să trăiască din turism, a declarat marţi, Péter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş şi preşedintele Clusterului Regional Balneoturistic Transylvania.

"Judeţul Mureş şi Regiunea Centru este zona cu cel mai mare potenţial turistic şi cel mai mare potenţial în domeniul balneoclimateric. Am considerat că lucrând împreună cu actorii implicaţi în acest domeniu din Regiunea Centru putem să facem lucruri bune. Clusterul are un rol de catalizator în acest domeniu şi este foarte important, nu să schimbăm ci să îndreptăm viziunea asupra acestui domeniu. Rolul administraţiei publice locale, cât şi rolul organizaţiilor patronale, a societăţilor comerciale este foarte important. În acest moment, în Regiunea Centru există staţiuni balneare foarte bine dezvoltate, dar sunt şi foarte multe staţiuni care sunt într-o stare deplorabilă. Noi trebuie să ne gândim la dezvoltarea Regiunii prin dezvoltarea acestui domeniu în baza unei strategii şi consider că aici trebuie să continue buna noastră colaborare şi eu sper ca aceasta să continue. Cu acest potenţial pe care îl are România şi în primul rând Regiunea centru pentru dezvoltarea acestui domeniu cred că ne-ar permite să trăim numai din turism. Nu ne dorim doar staţiuni frumoase, ci care să servească, în primul rând, sănătatea cetăţenilor", a declarat Péter Ferenc.

El a participat la o conferinţă de presă, prilejuită de organizarea, la Târgu Mureş, a şedinţei festive a Clusterului Regional Balneoturistic Transylvania.

Vicepreşedinte Asociaţiilor Clusterelor din România, Vajda Lajos, a arătat că la nivelul Regiunii Centru există 34 de staţiuni cu potenţial balnear, iar din acest motiv se impune o concepţie şi un statut special pentru aceste staţiuni.

"Nu aşteptăm neapărat ajutoare financiare din partea Ministerului Turismului, baza este creată la nivel de cluster. Avem 34 de staţiuni cu potenţial balnear la nivelul Regiunii Centru şi aici trebuie să avem o concepţie, trebuie să avem un statut special pentru staţiunile din Regiunea Centru. Fiecare Regiune are un potenţial extraordinar, dar e alta situaţia în Moldova şi alta în Transilvania. Trebuie să avem o abordare regională, specifică mentalităţii din fiecare regiune şi aici trebuie să venim cu o schimbare. Nu putem aştepta din partea Ministerului Turismului să gestioneze această problemă. Nu trebuie să copiem modele, degeaba copiem modelul din Ungaria pentru că tot vom fi în urma lor cu 10-15 ani. Avem posibilităţi enorme în România. Dorim să cooperăm cu Guvernul nu să aşteptăm ajutoare", a arătat Vajda Lajos.

Preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România, Nicu Rădulescu, a subliniat că pentru dezvoltarea turismului balnear e nevoie de înlesniri pentru investitori, cum ar fi profitul reinvestit sau o regândire a taxelor, precum şi de programe prioritare de dezvoltare multianuale.

"Eu mă aştept, în primul rând, la seriozitate. Aş dori ceea ce discutăm să se materializeze în practică. Aştept să existe înlesniri pentru investitori, de exemplul problema profitului reinvestit sau reaşezarea pe baze corecte a taxelor, ar trebui să avem programe prioritare de dezvoltare multianuale, ar trebui să fie poate mai responsabili cei care trimit pensionarii în staţiunile balneare, să nu-i trimit doar 2-3 luni de zile, ci să-i trimită de la începutul până la finalul anului. Aş dori menţinerea voucherelor de vacanţă pentru ca românii să-şi cunoască ţara din interior şi mă aştept să existe într-adevăr la nivelul Guvernului preocuparea pentru ca această formă de turism să revină pentru că este foarte uşor, dar nu se poate realiza decât printr-un efort comun", a subliniat Nicu Rădulescu.

Şedinţa festivă a Clusterului Regional Balneoturistic Transylvania, de marţi, de la Târgu Mureş, a marcat aniversarea a 5 ani de existenţă a acestei organizaţii, ocazie cu care au fost prezentate activitatea şi rezultatele obţinute în ultimii ani. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)