Romancierul Salman Rushdie consideră că epoca actuală a devenit 'epoca nerușinării', o eră în care ideile de bine și rău, corect și greșit nu mai structurează societatea, ci mai degrabă concepte precum 'putere' sau 'slăbiciune', relatează EFE.

Rushdie a acordat un interviu ziarului britanic 'The Times' cu ocazia publicării cărții 'The Eleventh Hour', prima sa operă de ficțiune de la atacul din 2022 în urma căruia și-a pierdut vederea la un ochi și a rămas cu un braț parțial paralizat.

Este o colecție de cinci povestiri care include una care are loc la curtea regelui spaniol Ferdinand al VII-lea, cu Francisco de Goya ca protagonist, un mediu în care 'nu numai că exista un rege crud, (dar) Satana se făcuse stăpân pe spiritul uman', spune el.

Scriitorul anglo-indian, care deține și cetățenia americană, subliniază că în Statele Unite mai multe dintre cărțile sale - alături de opere clasice precum 'Huckleberry Finn', 'Preaiubita', 'Să ucizi o pasăre cântătoare' și 'De veghe în lanul de secară' - au fost interzise 'pentru că există o Americă pe care o descriu și pe care puternicii de astăzi vor să o șteargă. Este o încercare clar concepută de a rescrie istoria unei țări, ștergând dubla crimă cu care s-a născut țara: uciderea locuitorilor săi originari și importul de sclavi'.

Temerile lui Rushdie se extind și în Europa, și în special în iubitul său Regat Unit, unde nu se aștepta niciodată să vadă '150.000 de oameni demonstrând pe străzi alături de extrema dreaptă', o referire la marele miting organizat recent de activistul Tommy Robinson împotriva imigrației în țară.

Rushdie se întreabă de ce nu există tot atâtea proteste convocate de mișcări progresiste și 'de ce nu există o revoluție când bogații lumii, care reprezintă 1% din populația mondială, au mai mulți bani decât restul de 95%'. 'De ce îl suportăm pe Elon Musk?', reflectă el în aceeași ordine de idei.

De asemenea, Rushdie regretă faptul că în Regatul Unit în școli nu se mai învață despre perioada colonială britanică, nici măcar în școlile private, ceea ce duce la lipsa de înțelegere a motivelor pentru care țara are o asemenea diversitate etnică. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)