Gărzile din cele trei mari spitale din municipiul Timișoara - Județean, Municipal și cel de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ''Victor Babeș'' - sunt acoperite de medici, chiar și în cazul în care un medic programat nu este disponibil, chemându-i de acasă pe alți colegi sau apelând la medici externi, din alte spitale.

Managerul Spitalului Municipal Timișoara, Stela Iurciuc, a declarat, pentru AGERPRES, că este dificil să se ocupe liniile de gardă din cauza unei limitări legislative, care spune că medicii pot face gărzi doar în două spitale diferite și nu mai mult de o normă și jumătate, ceea ce generează probleme în sistemul de sănătate. De aceea, personalul medical se confruntă cu dificultăți în a susține activitatea de spitalizare. Rezidenții joacă un rol important în acest sistem, dar chiar și cu ajutorul lor, rămâne o provocare în gestionarea gărzii.

O altă problemă care face gărzile neatractive este faptul că orele respective nu se iau în calcul ca vechime în muncă, la pensie, ceea ce ridică întrebări despre justificarea limitării la o normă și jumătate.

Dacă un medic nu poate face gărzi din cauza stării de sănătate, Stela Iurciuc face apel la bunul-simț și afirmă că respectivul medic ar trebui să își ia o altă responsabilitate, lăsând locul unui tânăr coleg, capabil să facă gărzi, pentru a asigura continuitatea îngrijirii pacienților.

''Noi nu avem personal care să fie scutit de gărzi și, cu toate acestea, tot avem probleme cu ocuparea liniilor de gardă. Este bine să ai în paralel în gardă, pe aceeași specialitate, un rezident de an mare, tânăr, care să-l impulsioneze pe medicul de specialitate mai în vârstă, dar să îl și poată întreba pe acesta, care are experiența îndelungată, despre cazurile care sunt în urgențe. Rezidenții nu fac niciodată gărzi singuri, ci doar pe lângă medicul cu experiență. Noi avem mai multe linii de gardă de ATI și avem șansa că avem și rezidenții de ani mari. Dar nu știm ce vom face mai departe. Sunt foarte multe provocări. Acolo unde este nesimțire din partea unor medici, care spun că ei nu pot și refuză să facă gărzi, acolo se poate acționa. Nu trebuie să facem abuzuri; poate oamenii sunt bolnavi, dar dacă ești bolnav și nu mai poți să susții o secție de acuți cu număr de paturi, te duci în ambulator sau faci mai multe internări de zi și ambulator. Dacă ești bolnav și nu poți să faci gărzi, lasă locul unuia tânăr să ocupe de paturile acelea de spital, care le poate face. În toate trebuie să existe o limită a bunului-simț'', a detaliat Stela Iurciuc.

Există și gărzi care se pot face la domiciliu, dar medicii respectivi trebuie să fie disponibili pentru spitalul la care sunt angajați.

Managerul Spitalului Județean Timișoara, dr. Dorel Săndesc, declară că, deși nu există probleme grave în asigurarea gărzii în marile orașe universitare din România, problema gărzii este persistentă și complexă: gărzile sunt plătite la un tarif înghețat înaintea pandemiei, ceea ce generează frustrare printre medici, având în vedere munca grea implicată.

El subliniază că ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat deja intenția de a face modificări în sistemul de gărzi, vor fi distincte gărzi de urgență și gărzi de monitorizare, fiecare cu niveluri diferite de responsabilitate și remunerare. Se va reglementa și garda la domiciliu, prin care medicii pot fi solicitați să intervină fără a fi la spital. Situația actuală nu este considerată o criză majoră, dar există cazuri de medici care refuză garda din diverse motive, inclusiv probleme de sănătate.

''Nu putem vorbi despre o situație standard, peste tot, în privința gărzilor. Sunt zone, precum marile orașe universitare, în care tot deficitul de personal e mult mai mic. De aceea, noi nu prea avem probleme să asigurăm gărzile. Dar problema gărzilor există. E o problemă nerezolvată de mulți ani și aceasta cauzează situațiile tensionate, crizele. Ea nu e rezolvată în sensul în care, se știe, gărzile sunt plătite ca tarif orar, nu după tariful orar al salariului actual, ci după tariful salariului înghețat. În gardă este o muncă grea, pentru că răspunzi de toată secția, nu doar de pacienții tăi pe care îi îngrijești în mod obișnuit, plus urgențele care vin. De aceea, e clar că sunt situații în multe spitale, în care se acoperă cu greu gărzile. Această situație se întâlnește frecvent și în alte țări vest-europene, dar acolo se rezolvă prin 'sistemul de înlocuire', în care se oferă o plată suplimentară pentru cei care pot acoperi perioade de gărzi'', explică dr. Dorel Săndesc.

Managerul Spitalului Județean Timișoara subliniază și faptul că există diferențe între a fi medic de gardă într-un spital mic, cu activitate redusă, și într-un centru universitar, cu număr mare de pacienți.

''În Spitalul Județean avem trei clinici de chirurgie, fiecare cu linie de gardă, dar prin rotație, doar una pe zi este de urgență. Astfel că linia de gardă de urgență, pe lângă îngrijirea pacienților internați în secția respectivă, vede toate urgențele, le rezolvă, le internează, le operează. Medicii de gardă din cele două secții care nu sunt de urgență în ziua respectivă doar urmăresc evoluția cazurilor din secția respectivă. De aceea, ministrul vrea să facă două categorii de gărzi: una de monitorizare și garda de urgență, pe același profil, acolo unde este cazul. Totodată, vrea să includă clar reglementarea gărzii la domiciliu, care nu e foarte clară. Sunt situații în care nu este nevoie ca medicul de o anumită specialitate să stea tot timpul în spital, de exemplu, un medic de radiologie intervențională, care vine atunci când apare un accident vascular cerebral. Astfel de cazuri sunt trimise din teritoriu și durează până ajung; chiar dacă ar veni direct la urgență, până se pregătesc pentru intervenție, medicul vine, el știe că este de gardă la domiciliu, este plătit, clar (mai puțin decât în garda permanentă în spital - n.r.)'', detaliază medicul.

El arată că există și în unitatea pe care o conduce cazuri de medici care au diverse patologii și obțin o scutire de gardă, dar niciodată nu au fost situații de criză din cauza lipsei medicilor care să asigure linia de gardă.

''Nu pot să spun că toți (cei care refuză gărzile - n.r.) sunt suspecți. Sunt medici care fac minimul obligatoriu (două gărzi pe lună - n.r.), dar unii merg mai jos și încearcă să rezolve problema cu unele adeverințe medicale. Și la noi există cazuri în care invocă motive medicale, dar se face o diferențiere între o patologie și o simplă răceală. Toți oamenii au probleme de sănătate. Dar garda este grea, se stă 18 ore pe zi în picioare. Toți medicii secțiilor care au gărzi sunt obligați să facă acest serviciu, cu excepția celor care au scutiri. De asemenea, nu mai au obligația de a face gărzi profesorii și conferențiarii universitari'', mai punctează managerul Spitalului Județean Timișoara.

Managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ''Victor Babeș'' din Timișoara, pneumolog Cristian Oancea, spune că în unitate nu sunt cazuri de medici care să fi refuzat efectuarea gărzilor, cu excepția celor bolnavi sau care sunt mai în vârstă, iar deficitul cel mai mare este înregistrat pe ATI.

''Nu avem probleme cu medicii de gardă, cu excepția celor bolnavi și mai în vârstă. Ca de obicei, cea mai afectată rămâne secția ATI, dar aceasta este o problemă mai veche. La nevoie, apelăm și la medici din afara spitalului, pentru gărzi, și aceia chiar își doresc să țină legătura cu clinicile noastre, atât la Infecțioase, cât și la Pneumologie. Este adevărat că nu sunt mulți'', a declarat dr. Cristian Oancea.

Pe de altă parte, suprasolicitările asupra corpului medical, inclusiv din cauza personalului insuficient, sunt mari și provoacă, nu de puține ori, starea de burnout, care afectează medici, asistente și infirmiere.

''Avem burnout în rândul medicilor, al asistenților și infirmierilor, pentru că posturile sunt încă blocate și suntem deficitari. Un medic intra dimineața la serviciu, după care rămâne în gardă până a doua zi și are două variante legale: ori își ia liber după gardă, ori continuă activitatea, mai ales dacă este și cadru universitar. Dar 99% dintre ei preferă să continue activitatea'', a punctat Cristian Oancea.

Cu burnout se confruntă și personalul Spitalului Județean, iar psihologii unității încearcă să vină în ajutorul medicilor.

''Avem burnout. Există psihologia spitalului, am făcut studii în cadrul secției, am evaluat apariția burnout-ului, existența lui, problemele. Aceasta a permis și o abordare din partea psihologilor spitalului. (...) Există o schimbare de atitudine din partea personalului de a se deschide psihologului. Avem conferințe, lucrări, comitete în societățile științifice internaționale, unde se discută exact aceste probleme: burnout-ul raportul cu comunitatea, raportul cu media, agresivitatea față de personalul medical și așa mai departe. Chiar în spitalul nostru am avut cazuri dramatice, nu tragice. Sunt colegi care au asemenea probleme, unii au necesitat tratament, chiar medicamentos, alții au necesitat concedii, chiar medicale. Ca să nu mai vorbim de cazurile tragice din alte spitale din țară. Sunt cazuri care apar în cadrul profesiei medicale, sunt particularitățile provocărilor cu totul deosebite ale acestei profesii; dramatismul, miza. Toate aceste procese psihologice și psihice în fața pierderii unui caz la care nu te așteptai să îl pierzi, sunt judecăți, de multe ori mult mai dure decât acuzele'', încheie Dorel Săndesc. AGERPRES/(A, AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)