Diabetul este o boală care în bună măsură poate fi prevenită, a declarat joi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care a susţinut că principala cauză a creşterii numărului de cazuri este lipsa activităţii fizice la copii şi tineri şi modul de alimentaţie.

"Cred că principala cauză a diabetului, şi lucrul ăsta se întâmplă şi în România, se întâmplă şi în Europa şi probabil se întâmplă şi multe alte ţări din lume, această extindere a numărului de cazuri de diabet cred personal că are drept cauză o lipsă a activităţii fizice tot mai evidente mai ales la copii la tineri şi modul de alimentaţie care determină această tulburare metabolică", a spus Rafila.

Ministrul Sănătăţii a participat joi, online, la o conferinţă de presă organizată de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, în contextul Zilei Mondiale a Diabetului.

În opinia sa, diabetul de tip 2 este o boală care în bună măsură poate fi prevenită.

"Cred că politicile acestea de prevenţie pe care le discutăm foarte mult timp, dar care au deocamdată un impact relativ redus, pot să genereze nu numai prevenirea sau combaterea diabetului, pot să genereze şi efecte foarte bune şi asupra altor boli netransmibile. (...) Sigur că la diabetul de tip 1 care apare la copil, la tânăr, lucrurile astea nu pot fi influenţate, dar diabetul de tip 2, care reprezintă marea majoritate a cazurilor, poate să beneficieze clar de programele de prevenţie", a susţinut ministrul.

El a amintit că Programul naţional de diabet a progresat foarte mult şi este unul dintre programele care a beneficiat de cea mai mare creştere a alocării de fonduri în ultimii opt ani.

"Cred că Programul de diabet, care a progresat foarte mult, este unul dintre programele care a beneficiat de cea mai mare creştere a alocării de fonduri, pentru că în urmă cu opt ani de zile chiar vedeam o statistică, ieri am fost la o conferinţă care a dezvoltat aceeaşi problematică, în urmă cu opt ani erau în jur de 650 de milioane lei şi 800.000 de pacienţi, acum după opt ani avem 1,2 milioane de pacienţi, însă prin alocările succesive, pentru că tratamentul modern al diabetului implică şi elemente de monitorizare, pompe de insulină şi alte tipuri de medicaţie, a crescut în aproape de 3 miliarde de lei pe an, ceea ce înseamnă o creştere de câteva ori a bugetului în decurs de opt ani", a spus Alexandru Rafila.

El a admis că există persoane bolnave de diabet care nu sunt încă diagnosticate.

"Se estimează circa 2 milioane de persoane cu această boală. Deci e clar că sunt unii încă nediagnsoticaţi şi evident netrataţi. Odată cu dezvoltarea registrelor pentru bolile netransmisibile, diabetul fiind unul dintre ele, putem să ne adaptăm politicile publice inclusiv nevoile de finanţare şi de prevenţie la realitatea acestei patologii care este evident una dintre cele prioritare din România", a mai arătat ministrul. AGERPRES/(A-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)