Ziua de 14 noiembrie este dedicată luptei pe plan internaţional împotriva diabetului zaharat. A fost marcată pentru prima dată la 14 noiembrie 1991, din iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Naţiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluţiei 61/225 la 20 decembrie 2006.

Pentru ediţia din 2024 a Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat, ONU a propus tema: "Diabetul şi bunăstarea" ("Diabetes and well-being"), potrivit un.org. În prezent, cele două cuvinte nu este necesar să fie antagonice. Tratamentul corect şi adoptarea unui stil de viaţă potrivit, în conjuncţie cu susţinerea din partea familiei şi comunităţii, pot asigura o viaţă normală şi satisfăcătoare celor afectaţi de diabet. În lipsa unui sistem eficient de sănătate şi a susţinerii sociale, însă, 63% dintre suferinzii de diabet au o calitate a vieţii marcată de frica apariţiilor complicaţiilor cauzate de boală, în timp ce 28% dintre diabetici au dificultăţi în a-şi păstra optimismul şi buna dispoziţie, arată worlddiabetesday.org.

În 2023, cu prilejul Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a subliniat că este nevoie de schimbări de mentalitate pentru a stabiliza numărul celor care suferă de această boală, evidenţiind importanţa educării copiilor în şcoli privind stilul de viaţă. El a precizat că se cheltuie aproximativ 2,5 miliarde de lei pentru Programul de diabet, fie pentru tratament, fie pentru monitorizare, fie pentru complicaţii, în condiţiile în care 11,6% din populaţia României suferă de această afecţiune.

Potrivit ministrului Rafila, sunt componente de natură culturală, economică şi socială ce influenţează stilul de viaţă, iar modificarea lor constituie un proces de durată. În acest context, el a atras atenţia asupra importanţei educaţiei pentru sănătate în şcoli.

La 13 noiembrie 2023, Forumul Român de Diabet a organizat o sesiune de informare şi conştientizare dedicată membrilor Parlamentului. Pentru că diabetul este o problemă de sănătate publică, reprezentanţii Forumului au atras atenţia asupra cifrelor îngrijorătoare care compun tabloul diabetului în România: 1 din 12 români are diabet zaharat, peste 24.000 de români mor anual din cauze legate de diabet, iar România alocă doar 1% din bugetul sănătăţii pentru prevenţie, a doua cea mai scăzută pondere din Uniunea Europeană.

În cadrul Conferinţei de presă organizată în 2023 cu prilejul Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat de către Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, autorităţi din domeniul Sănătăţii, medici specialişti şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi au subliniat în mod special necesitatea prevenirii diabetului zaharat prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, precum şi importanţa depistării la timp a acestei patologii.

"În ultimii ani, numărul persoanelor cu diabet zaharat a crescut la nivel mondial. Prevalenţa acestei afecţiuni urmează un trend ascendent, estimându-se că în anul 2030, 643 de milioane de persoane vor fi deja diagnosticate cu diabet la nivel mondial, respectiv 67 de milioane de persoane, la nivel european. Estimările Federaţiei Internaţionale de Diabet pentru anul 2045 sunt şi mai sumbre, preconizând că numărul persoanelor cu diabet să depăşească 783 milioane, adică 12,2% din populaţia globală, respectiv să atingă aproape 70 de milioane de persoane, reprezentând 10,2% din populaţia europeană", a declarat, cu acel prilej, Prof. Dr. Gabriela Radulian, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

La 20 octombrie 2020, Parlamentul României a adoptat Legea privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului. Printre iniţiatorii legii se numără Laszlo Attila, preşedintele Comisiei de Sănătate Publică din Senat, precum şi experţii Forumului Român de Diabet.

Actul normativ cuprinde următoarele trei direcţii de acţiune: I. Educaţia populaţiei pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil; II. Screening pentru depistarea precoce a diabetului; III. Prevenţia sau întârzierea instalării diabetului.

După promulgarea legii de către preşedintele Klaus Iohannis, ţara noastră se numără printre puţinele din lume care au o lege prin care se reglementează prevenţia diabetului zaharat, se arată într-un comunicat al Forumului Român de Diabet.

Conform site-ului Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, http://www.societate-diabet.ro/, în 1934 au fost înfiinţate, la Spitalul Colţea, două saloane de diabet în clinica profesorului Ioan Nanu Muscel. În anul 1939, profesorul Ioan Pavel a iniţiat ''Registrul de Diabet'', pentru ca în 1942 să se înfiinţeze la Spitalul Colţea Centrul Antidiabetic, al treilea din Europa. Doi ani mai târziu, Ioan Pavel a publicat monografia ''Le Diabete'', prima de acest gen din ţară şi printre puţinele publicate în lume. Pentru această lucrare a fost distins, în 1946, cu premiul Academiei de Ştiinţă de la Paris. În 1949, profesorul Pavel creează o clinică de nutriţie şi dietetică ce se transformă, ulterior, în clinica de diabet. Centrul antidiabetic se mută de la Spitalul Colţea, la Spitalul Cantacuzino.

Societatea Română de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice a fost fondată în 1957. Anul 1967 înseamnă înfiinţarea specialităţii de diabet, nutriţie şi boli metabolice în România, care, în 1970, se regăseşte ca specialitate independentă în nomenclatorul de specialităţi al MS. Prima serie de specialişti îşi începe activitatea în 1976.

Forumul Român de Diabet este o platformă de colaborare care reuneşte pe toţi cei interesaţi de prevenţia, diagnosticarea şi managementul integrat al diabetului zaharat, inclusiv Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice alături de Federaţia Română de Diabet Nutriţie şi Boli Metabolice. Iniţiativa se alătură celei similare create la nivelul Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice şi Forumului European al Diabetului.

Diabetul este numele dat mai multor boli metabolice şi endocrine. Diabetul zaharat poate fi de tipul 1, caracterizat de lipsa totală a insulinei din organism, şi de tipul 2, caracterizat prin prezenţa unei cantităţi mai mari de insulină decât la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mică faţă de normal, fără însă a lipsi cu desăvârşire. La rândul său, insulina este un hormon secretat de pancreas, care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi mineralelor din organism.

Un al treilea tip de diabet este cel gestaţional, ce se poate declanşa în perioada de sarcină la femei sănătoase. Chiar dacă dispare după perioada de sarcină, poate creşte riscul apariţiei diabetului de tip 2.

Dacă diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit, cel de tip 2 poate fi evitat prin controlul greutăţii, o dietă sănătoasă şi activitate fizică regulată. Persoanele aflate în grupa de risc, identificate în funcţie de vârstă, circumferinţa taliei şi istoricul medical al familiei este indicat să fie controlate periodic pentru determinarea nivelului de glucoză în sânge, conform site-ului Federaţiei Asociaţiei Diabeticilor din România, fadr.ro.

Potrivit Ghidului de management al diabetului zaharat, elaborat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, o dietă care poate ajuta la prevenirea sau întârzierea apariţiei diabetului de tip 2 ar trebui să ţină cont de următoarele recomandări: eliminarea/limitarea zahărului şi a glucidelor rafinate din dietă, scăderea aportului de glucide, scăderea dimensiunilor porţiilor, consumul alimentelor bogate în fibre, optimizarea nivelurilor de vitamina D, scăderea aportului de alimente procesate, consumul de apă în dauna băuturilor îndulcite artificial sau a sucurilor de fructe, conform societate-diabet.ro.

În condiţiile unui control inadecvat al diabetului, creşterea glicemiei poate provoca, în timp, leziuni în întregul organism, afectând în special ochii, rinichii, vasele de sânge, inima şi sistemul nervos, arată doc.ro. Controlul greutăţii şi evitarea sedentarismului ajută în ameliorarea simptomelor diabetului, însă persoana diagnosticată este necesar să fie în permanenţă monitorizată de către medicul specializat în boli de nutriţie. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)