Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES, despre Strategia Naţională de Reducere a Riscurilor de Dezastre 2024-2035, adoptată recent de Guvern, subliniind că, odată implementat acest document, ar trebui înrădăcinată ideea că, în prevenirea dezastrelor, oamenii sunt parte din soluţie, "nu problemă şi nu vulnerabilitate" şi tot ei trebuie să acorde ajutor, în astfel de situaţii, până ajung autorităţile.

"Statul nu are, într-un cutremur major, cum să intervină în toate locaţiile imediat, instant, cum se întâmplă în fiecare zi la urgenţele individuale. Aşa că primii care trebuie să acorde ajutorul sunt oamenii. Cel mai important lucru pe care îl văd până în 2036 este să intre foarte bine conceptul că noi suntem parte din soluţie, ca oameni de rând, nu problemă şi nu vulnerabilitate, şi suntem soluţia de fapt, că suntem primii instruiţi să intervenim până vin autorităţile cu mijloace mai complexe să intre şi ele în activitate", afirmă Arafat.

AGERPRES: Ce presupune această strategie şi de ce este nevoie de 11 ani pentru implementarea ei?

Raed Arafat: Strategia este una care vine în baza acordului de la Sendai. România este semnatară în cadrul acordului, cum sunt majoritatea ţărilor lumii, şi acordul prevede reducerea riscului la dezastre din punct de vedere al impactului uman, în sensul în care să reducă impactul economic, să reducă impactul social, să reducă impactul asupra pierderii de vieţi, adică să reuşim să prevenim, în primul rând, şi în al doilea rând să reuşim, dacă se întâmplă un dezastru, impactul acestui dezastru să fie cât mai mic posibil. Bineînţeles, asta se uită la întregul ciclu de management al dezastrului - de la pregătire, răspuns, reconstrucţie, toate aceste aspecte ar intra în cadrul acestei strategii. Normal că astfel de lucruri care necesită finanţare, investiţii, implementarea unor soluţii care nu se implementează peste noapte, necesită mai mult timp. Din momentul în care s-a semnat acordul de la Sendai era clar că acest acord nu se implementează într-un an, doi şi are nevoie de o durată mai lungă de implementare. Dacă am face o astfel de strategie în doi ani, nu ar fi realistă deloc, pentru că nu am fi avut toate resursele necesare, nici timpul necesar ca să implementăm soluţiile.

AGERPRES: Câte instituţii ale statului vor fi implicate implementarea acestei strategii?

Raed Arafat: Foarte multe. Ea (strategia - n.r.) a fost avizată de absolut toate instituţiile statului, pentru că toată lumea este implicată, de la Ministerul Mediului la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, toate aceste ministere sunt implicate, pentru că strategia se uită la aspecte "all hazard approach". Noi ne uităm la toate riscurile, nu ne uităm la unul, nu ne uităm la două, ci ne uităm inclusiv la interacţiunile dintre ele, pentru că de multe ori, dacă are loc un dezastru şi un impact asupra unui sector, acest sector poate să afecteze toate celelalte sectoare. De aici discutăm, în ultima perioadă, despre pregătire mai bună la dezastre, despre rezilienţă, despre modul în care vom reacţiona la dezastre. Toate acestea sunt luate în considerare.

AGERPRES: Care sunt obiectivele strategiei privind sistemul sanitar din România?

Raed Arafat: Sistemul sanitar are impact foarte mare şi unul din aspectele în riscurile la care se uită strategia este riscul pandemic şi riscul unui dezastru de pe linia sănătăţii publice. Clar că sistemul sanitar trebuie îmbunătăţit, trebuie să fie crescută capacitatea, trebuie să fie abordate toate aspectele sistemului: infrastructură, resursă umană, mecanismele de lucru, procedurile de lucru. Nu este doar o singură direcţie, sunt foarte multe direcţii care ar intra sub creşterea rezilienţei şi pregătirea la dezastre a unui sistem sanitar. După situaţia care a avut loc în ultimii ani cu pandemia, semnalul de alarmă a fost dat la foarte multe ori ţări că sistemele sanitare nu sunt pregătite şi că trebuie să se pregătească, iar cei care învaţă din lecţiile identificate în timpul pandemiei pot să se pregătească mai bine. Cei care neagă ce s-a întâmplat în timpul pandemiei şi nu învaţă din lecţiile de atunci, sunt îndreptaţi în direcţia de a face greşelile din nou şi a se trezi din nou depăşiţi. Avem un exemplu recent şi acest exemplu recent trebuie să ne atragă atenţia că au fost nişte lucruri care trebuie corectate şi îmbunătăţite pentru a face faţă în viitor.

AGERPRES: În strategie se precizează că, deşi România a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea capabilităţilor de avertizare timpurie, există în continuare deficienţe la nivelul tuturor celor patru elemente ale sistemelor de avertizare timpurie. Care sunt măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea acestui sistem?

Raed Arafat: Avertizarea timpurie nu este neapărat alertarea populaţiei. Avertizarea timpurie înseamnă senzori pentru inundaţii, senzori pentru cutremur, senzori pentru diferite categorii de situaţii care pot să apară şi care declanşează după asta alertarea populaţiei. Într-adevăr, încă mai este de lucru pe această linie. Ministerul Mediului este implicat, autorităţile locale şi judeţene sunt implicate, sunt zone în care au instalat sisteme moderne de avertizare timpurie pentru partea de inundaţii în mod deosebit, sunt alte zone care încă mai au de lucrat pe această linie. Din păcate, sistemele de avertizare, dacă includem şi sistemele de alertare a populaţiei, sunt costisitoare, necesită dezvoltare continuă şi trebuie să ai o strategie în acest sens. De exemplu, pe RO-ALERT avem o strategie şi chiar recent am avut o şedinţă de lucru cu STS, care răspund de partea RO-ALERT, de a dezvolta sistemul astfel încât să putem include mai multe terminale, nu numai că vine alerta pe telefon, ci vine pe mai multe terminale, intră direct pe televizor, intră direct pe e-mail, pe SMS, la cei care sunt înscrişi, astfel încât să ne asigurăm că cea mai mare parte din populaţie a aflat de o situaţie care poate să pună viaţa în pericol.

AGERPRES: Există domenii unde ar trebui modificată legislaţia pentru a putea fi implementată strategia?

Raed Arafat: În ultimii ani noi am modificat legislaţia, nu am aşteptat strategia ca să modificăm legislaţia. Noi am lucrat în ultimii ani şi legislaţia a fost modificată, a fost îmbunătăţită şi, da, mai sunt aspecte care necesită încă îmbunătăţire în legislaţie şi analizele de risc care se fac. Ultima analiză de risc a fost făcută acum câţiva ani, împreună cu IGSU şi pe fonduri europene şi au fost analizate vreo zece riscuri. Acolo au fost prevăzute anumite modificări, o mare parte au fost făcute, altă parte trebuie încă făcută. Însă, unul din lucrurile majore ca şi parte de răspuns este chiar înfiinţarea Departamentului, dacă luăm Departamentul, care acestuia i-a fost aprobată strategia exact paralel cu Strategia reducerii riscului la dezastre. (...) DSU este un model care aduce la un loc toate entităţile de răspuns şi de management al situaţiilor de urgenţă. Eu zic că acesta este unul din paşii majori pe care l-a făcut România, prin integrarea sectorului de urgenţe civile sub o singură cupolă care permite şi o pregătire mai bună şi un răspuns mai eficient.

AGERPRES: Deşi nivelul de conştientizare privind riscurile a crescut în rândul populaţiei, adoptarea unui comportament de prevenire încă se află la un nivel redus şi multă lume nu ştie cum să se pregătească pentru astfel de dezastre, arată Strategia Naţională de Reducere a Riscurilor de Dezastre. Ce poate fi făcut în acest sens? Pot fi făcute campanii media?

Raed Arafat: Există portalul "Fii pregătit", care este deja cunoscut şi în care există foarte multe informaţii pentru populaţie. Există aplicaţia DSU, care ne ajută să obţinem informaţii şi alerte. Am trecut de la Ziua Protecţiei Civile, în ultimii doi ani, la Săptămâna Protecţiei Civile şi am prelungit perioada în care intrăm intens în contact cu populaţia, cu copiii şi adulţii, de la o zi la o săptămână pe an şi acest lucru ne permite să facem mult mai mult. Sunt campanii care au fost implementate, campanii mediatice făcute de IGSU cu parteneri, dar sunt şi campanii cum a fost campania cu detectoarele. Şi aceasta e o parte de reducere a riscului la dezastre, adică incendiile sunt parte din dezastre şi pot impacta familiile şi oamenii şi comunităţile într-un mod foarte serios. Campania pe care am lansat-o anul acesta împreună cu IGSU, cu parteneri din sectorul privat - vorbim aici de E.ON şi de Delgaz Grid - a dus la implementarea a 10.000 e detectare de fum şi de monoxid de carbon în aproape 9.000 de case. Aceste sisteme implementate gratuit sunt de fapt o formă de conştientizare a comunităţii că este bine să ai sisteme de avertizare în casă, este bine să ai sisteme de avertizare timpurie.(...) Cu toate aceste aspecte noi ne îndreptăm, prin ele, spre o comunicare cât mai intensă cu populaţia, dar foarte importantă rămâne partea de şcoli. Şi noi, ca să pregătim o populaţie mai rezilientă din toate punctele de vedere, (...) trebuie să începem - şi strategia se va uita la aceste aspecte - de la şcoală, să începem pregătirea populaţiei de când sunt copii şi până la adulţi şi aşa să ne asigurăm că populaţia începe să înţeleagă rolul sistemului de urgenţă.

AGERPRES: Se pot folosi şi reţelele sociale pentru distribuirea mesajului?

Raed Arafat: Ele pot fi şi foarte negative. Dacă vedem acum anumite chestii care apar, înţeleg că pe una dintre aceste platforme, pe TikTok, sunt provocările către copii, să iasă pe trenuri şi să se fotografieze. Deja avem tragedii în ultimele săptămâni, cu copii electrocutaţi, cu copii mutilaţi pe viaţă pentru că au fost provocaţi pe aceste platforme să facă anumite chestii. Aici trebuie iar să conştientizăm copiii şi populaţia că aceste platforme, chiar dacă poţi să le foloseşti şi să transmiţi anumite date din partea autorităţilor, ele sunt pline şi de lucruri la care trebuie populaţia să fie foarte atentă, să i se explice copilului că nu trebuie să cadă în prada lor. Provocările din ultima perioadă au dus efectiv la afectarea unui număr semnificativ de copii într-o perioadă scurtă şi aflăm că sunt provocări care se fac pe aceste platforme.

AGERPRES: Strategia prevede crearea unei platforme prin care voluntarii instruiţi să poată fi apelaţi în cazul unui dezastru?

Raed Arafat: Există o platformă care s-a creat pentru voluntari pe situaţii de urgenţă. Noi, la acest moment, încurajăm recrutarea voluntarilor şi pregătirea lor în cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi nu numai, şi la serviciile de ambulanţă şi în alte părţi. Viitorul este să ne bazăm inclusiv pe voluntari, dar noi mai avem şi protocoale semnate cu ONG-uri care au un rol major în situaţiile de dezastre şi care vin ca parteneri. Impactul războiului din Ucraina, agresiunea asupra Ucrainei a fost unul major la început prin afluxul major de refugiaţi în România şi acolo s-a văzut ce înseamnă o societate să lucreze toată împreună.

AGERPRES: Ne aflăm în 2036, după ce a fost implementată Strategia Naţională de Reducere a Riscurilor de Dezastre, şi ne confruntăm cu un cutremur ca în anul 1977. Cum ar trebui să fie cooperarea dintre toate instituţiile în acel moment?

Raed Arafat: Dacă strategia funcţionează la momentul respectiv, în primul rând nu trebuie să cadă case şi nu trebuie să cadă clădiri. Adică Strategia de Reducere a Riscurilor de Dezastre trebuie să prevadă partea asta de reabilitare a clădirilor în continuare, pentru că există acţiuni care au început în acest sens, dar noi sperăm ca în 2036 să nu se mai vorbească despre clădiri cu risc seism de grad 1, şi atunci, din start, noi sperăm ca impactul unui cutremur să fie unul mai mic, dar, după asta, noi ne aşteptăm la o populaţie mult mai bine instruită care să nu intre în panică, care să ştie ce are de făcut în primă fază, care să se ajute unii cu ceilalţi, să vină în salvarea vecinilor şi acelor apropiaţi, pentru că statul nu are, într-un cutremur major, cum să intervină în toate locaţiile imediat, instant, cum se întâmplă în fiecare zi la urgenţele individuale. Aşa că primii care trebuie să acorde ajutorul sunt oamenii. Cel mai important lucru pe care îl văd până în 2036 este să intre foarte bine conceptul că noi suntem parte din soluţie, ca oameni de rând, nu problemă şi nu vulnerabilitate, şi suntem soluţia de fapt, că suntem primii instruiţi să intervenim până vin autorităţile cu mijloace mai complexe să intre şi ele în activitate. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)