România se numără printre țările europene cu risc ridicat de boli hepatice, iar stilul de viață este responsabil de o mare parte dintre aceste cazuri, potrivit unei analize incluse în Raportului Lancet.

'Alcoolul rămâne principalul determinant al bolilor hepatice severe în Europa, fiind responsabil pentru o proporție majoră a cazurilor de ciroză și pentru o parte importantă a cancerelor hepatice. Problema este că nu vorbim doar despre exces, ci despre un consum frecvent, considerat normal, dar care, în timp, crește riscul de boală hepatică, mai ales în combinație cu o alimentație nesănătoasă și cu excesul ponderal', a explicat, pentru AGERPRES, Adina Rusu, președintele Colegiului Teritorial al Dieteticienilor Iași.

România se numără printre țările europene cu o povară a bolilor hepatice mai ridicată decât media Uniunii Europene, pe fondul unor factori de risc precum consumul de alcool și alimentația nesănătoasă, potrivit celui mai recent raport al Comisiei EASL-Lancet privind sănătatea hepatică în Europa.

Analiza arată că o proporție importantă a acestor afecțiuni ar putea fi prevenită, însă pentru aceasta sunt necesare măsuri mai eficiente la nivelul întregii populații.

La nivel european, bolile hepatice rămân o problemă majoră de sănătate publică. Ciroza și cancerul hepatic provoacă, zilnic, aproximativ 780 de decese, reprezentând circa 3% din totalul deceselor. Mortalitatea prin cancer hepatic a crescut cu peste 50% în ultimele două decenii, în timp ce mortalitatea prin ciroză s-a menținut la un nivel ridicat . În paralel, crește prevalența bolii hepatice steatozice asociate disfuncției metabolice (MASLD), cunoscută popular sub denumirea de 'ficat gras', o afecțiune strâns legată de obezitate și diabet.

În acest context, România se regăsește în grupul țărilor din Europa Centrală și de Est unde impactul bolilor hepatice asupra speranței de viață este mai accentuat decât în statele din vestul Europei.

De asemenea, estimările arată că România ar putea depăși țintele internaționale privind mortalitatea prin hepatita B până în 2030, ceea ce indică o povară persistentă a bolilor hepatice infecțioase.

Diferențele dintre Europa de Est și Vest sunt vizibile și în ceea ce privește factorii de risc. Europa este regiunea cu cel mai mare consum de alcool la nivel global, iar acest lucru se reflectă direct în mortalitatea hepatică. În plus, datele europene arată că aproximativ unul din cinci consumatori de alcool are episoade de consum excesiv cel puțin o dată pe lună, iar în unele țări, inclusiv în România, proporția depășește 30%. Acest tip de consum, cunoscut ca 'binge drinking', este asociat cu un risc crescut de afectare hepatică.

Raportul atrage atenția că reducerea consumului de alcool nu poate fi lăsată exclusiv la nivelul alegerii individuale, ci trebuie susținută prin politici de sănătate publică. Printre măsurile propuse în raport se numără creșterea taxelor, restricționarea marketingului și introducerea unor avertismente clare pe ambalajele băuturilor alcoolice, pentru a crește nivelul de informare a populației.

Pe lângă alcool, raportul Lancet evidențiază rolul alimentației în creșterea bolilor hepatice, în special prin contribuția sa la obezitate și la sindromul metabolic.

'Dietele caracterizate prin consum crescut de alimente ultraprocesate, aport caloric ridicat și conținut mare de zahăr și grăsimi favorizează acumularea de grăsime la nivel hepatic și dezvoltarea bolii hepatice metabolice. Această afecțiune este în creștere și reflectă schimbările din stilul de viață și din mediul alimentar', precizează Adina Rusu.

În ceea ce privește alimentația, autorii raportului subliniază că intervențiile eficiente nu se pot limita la recomandări individuale, ci trebuie să vizeze întregul mediu alimentar.

Sunt propuse măsuri precum taxarea alimentelor nesănătoase, în special a celor ultraprocesate, limitarea marketingului - mai ales în mediul digital și în rândul copiilor - precum și reformularea produselor pentru a reduce conținutul de zahăr și de grăsimi. De asemenea, raportul susține facilitarea accesului la alimente sănătoase pentru a reduce inegalitățile și a sprijini prevenția la nivelul populației.

Documentul aduce în prim-plan un aspect mai puțin discutat până acum: rolul mediului digital. Pentru prima dată, este evidențiat modul în care algoritmii și rețelele sociale pot influența alegerile legate de alimentație și de consumul de alcool, contribuind indirect la creșterea riscului de boală hepatică.

Autorii arată că mediul online nu mai poate fi ignorat și propun limitarea reclamelor pentru alcool și alimente nesănătoase pe platformele digitale, în special pentru a proteja copiii și adolescenții.

'Concluzia raportului este clară: multe dintre bolile hepatice pot fi prevenite, însă acest lucru nu depinde doar de alegerile individuale. Fără măsuri ferme la nivel de politici publice - de la reducerea consumului de alcool și îmbunătățirea alimentației până la reglementarea mediului digital - povara acestor afecțiuni va rămâne ridicată, inclusiv în țări precum România, unde impactul este deja peste media europeană', conchide Adina Rusu. AGERPRES/(AS, A, redactor: Daniela Malache, editor: George Onea, editor online: Andreea Lăzăroiu)