Urania Cremene: Până la doi ani, copiii nu ar trebui să aibă acces la ecrane; în adolescenţă, maximum 3 ore

Un copil în vârstă de până la doi ani nu ar trebui să aibă acces la ecrane, iar între doi şi patru ani timpul petrecut la astfel de dispozitive poate fi cuprins între 30-60 de minute, afirmă Urania Cremene, expert în parenting.
În preadolescenţă şi adolescenţă accesul la dispozitive digitale poate creşte, dar să nu depăşească trei ore, menţionează specialista.
"Conform psihologilor şi specialiştilor în neuroştiinţe, un copil până la doi ani nu ar trebui să aibă deloc acces la tehnologie, ci joaca să fie făcută prin experienţă directă: căţărat, cuburi, tobogan - tot ce înseamnă joc liber. Între doi şi patru ani, specialiştii se pun de acord cu privire la faptul că între o jumătate de oră şi o oră ar fi suficient. Timpul poate să crească, dar nu trebuie să depăşească trei ore în preadolescenţă sau adolescenţă; asta înseamnă inclusiv teme pe care ei şi le fac cu ajutorul tehnologiei. Acestea sunt nişte date care preced perioada aşa-zis pandemică, dar adevărul este că aceste cifre au explodat. Adică, astăzi, dacă îi mai spui unui părinte să stea copilul o oră pe zi la ecran, îţi râde în nas. Fără doar şi poate, realitatea ne arată că un copil între patru şi şapte ani îşi petrece cel puţin două ore pe zi în faţa unui ecran, dacă nu trei sau patru, atunci când e cu bunicii sau în timpul unui weekend, când afară nu este o vreme favorabilă", precizează experta în parenting, într-o declaraţie acordată AGERPRES.
Pe de altă parte, cei mai mulţi părinţi nu sunt conştienţi de efectele nocive ale ecranelor, atrage atenţia Urania Cremene. Dincolo de timpul alocat, este foarte important şi conţinutul urmărit. De exemplu, dacă un copil petrece două ore în faţa ecranului, este util ca o oră să fie alocată aspectelor educative (documentare, tutoriale). De asemenea, jocurile nu trebuie să conţină violenţă, ci să dezvolte gândirea strategică sau lucrul în echipă, atunci când se joacă jocuri în reţea.
"Un alt element foarte important este legat de durata în timp pe care copiii şi-o petrec legat, în faţa unui ecran. Este o diferenţă uriaşă între a lăsa un copil două ore în faţa unui ecran, încontinuu, şi a-i oferi aceleaşi două ore în patru calupuri de câte o jumătate de oră. Pentru că în momentul în care un copil se conectează la un ecran, indiferent ce urmăreşte acolo, el se deconectează de el însuşi şi se deconectează de realitatea în care se află în acel moment. Această lipsă de conectare faţă de propriile emoţii, propriul corp - lipsa de conectare la realitate - duce la modificări comportamentale pe care părinţii le văd. Fiecare părinte va spune: 'Copilul meu, după ce se uită o oră la desene animate sau se joacă pe calculator o oră, îmi ia cel puţin un sfert de oră, o jumătate de oră, să mă reconectez cu el. Asta duce la dificultăţi de comunicare, de gestionare a propriilor emoţii. Copiii care consumă mai mult ecran (...) sunt mai fragili emoţional, se frustrează mai uşor", a explicat specialista.
De asemenea, arată aceasta, există studii care evidenţiază lipsa de atenţie şi de concentrare a copiilor la şcoală sau atunci când îşi fac temele, corelat cu timpul petrecut în faţa ecranului şi calitatea materialelor urmărite. Astfel, copiii care alocă mai mult timp dispozitivelor digitale se concentrează mai puţin. Explicaţia, susţine Urania Cremene, este că atunci când cei mici folosesc echipamente electronice de la vârste fragede, creierul se obişnuieşte cu un ritm "foarte alert" în care primeşte informaţia. În prezent, desenele animate, reclamele sau multe filme au o succesiune mult mai rapidă a cadrelor comparativ cu desenele animate produse acum câteva zeci de ani.
"Creierul lor primeşte continuu informaţie şi (...) nu mai au răbdare cu ritmul firesc al vieţii. Pentru că noi vorbim cu o anumită cadenţă; la şcoală, profesoara vorbeşte cu o anumită cadenţă. Ei, fiind obişnuiţi cu un ritm extrem de rapid, nu se mai pot concentra, de aceea nu mai pot să citească, iar despre mulţi, mai apoi, se spune că au deficit de atenţie. Dar este pur şi simplu felul în care creierul lor a fost învăţat să primească informaţia şi faptul că informaţia a rămas neînchisă, buclele au rămas neînchise. Dacă ne uităm la TikTok sau chiar la Facebook, Instagram, sunt foarte multe video-uri care încep într-un punct şi se termină în alt punct, dar informaţia nu este completă. Iar atunci creierul nu mai este obişnuit să înceapă o activitate şi să o ducă până la capăt, să închidă activităţile, buclele. Şi atunci apare un haos atât în comportament, în comunicare, cât şi în felul în care copilul îşi gestionează timpul. Se aşează la teme şi se ridică peste două minute. La şcoală se întâmplă acelaşi lucru", a arătat Urania Cremene.
Potrivit acesteia, este foarte important ca expunerea la ecrane să fie dublată de activităţi suplimentare care susţin dezvoltarea copiilor pe alte planuri, cum ar fi: alergatul, căţăratul, dezvoltarea motricităţii fine, coloratul, rezolvarea unor puzzle-uri.
Experta atrage, totodată, atenţia că nu are importanţă dacă un copil petrece timpul în faţa laptopului, a televizorului sau a telefonului, contează mai degrabă conţinutul urmărit şi mesajul pe care îl transmite, starea pe care o generează.
"E o mare diferenţă între a juca un joc strategic şi a juca un joc în care scopul este să ucizi zombie, pentru că în cel de-al doilea caz corpul se pune într-o stare de luptă, interval în care se generează hormoni de stres de tip adrenalină, cortizol. Or, treaba asta se vede în comportamentul copiilor, pentru că sunt nişte emoţii fals generate", a mai spus Urania Cremene.
În cazul în care un copil s-a obişnuit cu o limită prea generoasă de timp în ce priveşte dispozitivele digitale, revenirea este posibilă, dar nu e foarte simplă. Astfel, poate fi necesar un efort colectiv al unui grup de părinţi, pentru a adăuga şi alte activităţi în programul copiilor.
"Nu e vorba despre a tăia doar timpul petrecut pe ecran, ci despre a adăuga alte activităţi. Un copil care stă pe ecran patru ore, dar restul timpului face un sport, merge cu părinţii cu bicicleta... mergem la cumpărături, gătim împreună, ieşim cu câinele în parc, seara ne jucăm un board game, un Monopoly, un şah, mergem la piscină, nu va avea aceleaşi efecte nocive faţă de un copil cu care nu se desfăşoară astfel de activităţi. Deci, înainte de a tăia, trebuie să adăugăm", a adăugat Urania Cremene.
Ulterior, poate fi stabilită o limită pentru timpul petrecut în faţa ecranelor, dar ea trebuie să fie fermă, subliniază experta în parenting. Copilul este anunţat cât are acces la dispozitive digitale şi cum este împărţit acest timp.
Cu cât un copil petrece mai mult timp în faţa unui ecran, indiferent de vârstă, cu atât mai rapid ajunge să se plictisească atunci când vine vorba despre alte activităţi. De asemenea, ecranul le diminuează copiilor capacitatea creatoare, spiritul ludic şi abilitatea de a-şi inventa jocuri.
"Sigur că un copil se va opune, sigur că, indiferent cât de mult timp îl laşi pe un copil în faţa unui ecran - trei ore, patru ore, cinci ore - chiar dacă are ochii roşii şi cearcăne până sub bărbie, se va opune atunci când vrei să îi închizi televizorul. Aceasta este realitatea. Şi părinţii fug de aceste conflicte şi de această stare a copilului. (...) Înainte să îi oferim şansa să se uite la un desen animat sau să se joace Minecraft, îi spunem dinainte: 'Timpul pe care îl ai este de 45 de minute sau de o oră. O să îţi spun cu cinci minute înainte când se termină timpul'. Iar în momentul în care timpul s-a terminat, îi spunem: 'S-a terminat timpul. Te rog să închizi laptopul sau să îmi dai telefonul'. Chiar dacă se opune, cu toată empatia pe care o avem la dispoziţie: 'Ştiu că ai vrea să te mai uiţi, ştiu că îţi place foarte mult jocul acesta, timpul acum s-a terminat. Te mai poţi juca pe calculator peste trei ore. Până atunci, uite ce facem'. Şi luăm atitudine. Închidem laptopul, luăm telefonul - tot ce este necesar - pentru că altfel devine din ce în ce mai rău; adică lucrurile nu se rezolvă de la sine", a punctat Urania Cremene. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Recomandări ale specialiștilor INSP în contextul sărbătorilor pascale
Specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică au transmis joi mai multe recomandări în contextul apropiatelor sărbători pascale, printre care evitarea consumului excesiv de alimente și alcool, reintroducerea treptată a alimentelor de origine animală pentru cei care au ținut post, mișcare, dar și consumul zilnic de legume, fructe, cereale integrale și l
Conducerea Spitalului 'Sf. Spiridon': Decesele celor 3 angajați nu au legătură cu activitatea profesională desfășurată din spital
Conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență 'Sfântul Spiridon' din Iași a transmis, joi, că decesele celor trei angajați, respectiv doi rezidenți și un brancardier, au survenit ca urmare a unor afecțiuni medicale și neagă că aceste persoane ar fi suprasolicitare la locul de muncă. 'Referitor la informațiile apărute &icir
INSP: 76.275 de cazuri de infecții respiratorii în perioada 7 - 13 aprilie
Un număr de 76.275 de cazuri de infecții respiratorii - gripă clinică, IACRS și pneumonii - au fost raportate în săptămâna 7 - 13 aprilie, a informat, joi, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). În această perioadă, nu a fost comunicat niciun deces din cauza gripei. Numărul persoanelor care au murit din cauza
Iași: Reconstrucție mamară asistată de un robot DaVinci, la IRO; premieră în România și Europa de Est
La Institutul Regional de Oncologie (IRO) Iași a fost făcută prima reconstrucție mamară asistată de robot, această intervenție medicală fiind o premieră în România și Europa de Est. Institutul Regional de Oncologie Iași a anunțat, joi, că în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) 'Grigore T.Popa' Ia
Iași: ITM demarează ample controale în spitalele din județ privind SSM
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Iași va demara ample controale în toate spitalele din județ pentru a verifica respectarea legii securității și sănătății în muncă. 'Noi, ca Inspectorat Teritorial de Muncă, ne-am propus ca anul acesta să facem controale ample în spitale, controale privind securitatea și sănătatea &i
Directorul medical al Spitalului 'Marie Curie': 3.500 de copii, internați în ultimul an în noul corp al unității medicale
Un număr de 3.500 de copii au fost internați și îngrijiți, în ultimul an, în noul corp al Spitalului 'Marie Curie', edificat cu banii strânși de Asociația Dăruiește Viață, a anunțat, miercuri, directorul medical al unității medicale, Anna Kadar. 'În ultimul an, în secțiile relocate în noul
Olt: Terapia pentru 86 de copii cu tulburări din spectrul autist, decontată de CAS
Terapia pentru 86 de copii cu tulburări din spectrul autist (TSA) a fost decontată în anul precedent de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Olt, au informat, miercuri, reprezentanții instituției într-un comunicat transmis AGERPRES. În județul Olt au încheiat contracte cu CAS Olt șapte furnizorii de servicii medicale con
Dăruiește Viață: Spitalul construit la 'Marie Curie' a înregistrat o creștere a activității medicale și o îmbunătățire a calității serviciilor
Spitalul construit la 'Marie Curie' de Asociația Dăruiește Viață a înregistrat o creștere a activității medicale și o îmbunătățire a calității serviciilor acordate, arată bilanțul primului an de activitate a noii unități medicale, realizată cu sprijinul donatorilor și al sponsorilor. Dăruiește Viață și Spitalul 'Marie C
Galați: Brățări inteligente pentru pacienți, telemedicină și portal medical la Spitalul din Târgu Bujor
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat, marți, că pacienții Spitalului Orășenesc Târgu Bujor vor beneficia, în urma derulării unui proiect PNRR de 1,4 milioane de lei, de servicii de medicină îmbunătățite cu ajutorul tehnologiei, respectiv brățări inteligente pentru urmărirea circuitului medical de la internare până
Rafila spune că burnout-ul medicilor este generat de insuficiența resurselor umane în anumite zone și specialități
Burnout-ul din sistemul medical este generat de insuficiența resurselor umane în anumite zone și specialități, a declarat, marți, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Ministrul a fost prezent la lansarea 'Ghidului pentru acțiuni locale: Soluții pentru Resursa Umană în Sănătate', realizat în cadrul Planului Național
Iași: Medicii încearcă să găsească răspunsuri după ce doi rezidenți de la IGH au murit la interval de două săptămâni
Medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență 'Sf. Spiridon' Iași sunt șocați după ce doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și, respectiv, 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni. Purtătorul de cuvânt al Spitalului 'Sf Spiridon' Iași, pro
INSP: 63 de cazuri noi de COVID-19 în ultima săptămână, în scădere cu 2%; un deces raportat
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a informat marți că, în perioada 7 - 13 aprilie, au fost înregistrate 63 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în scădere cu 2% față de săptămâna precedentă. Potrivit INSP, 16 dintre aceste cazuri noi sunt la pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă
Federația 'Solidaritatea Sanitară' susține salarizarea suplimentară în funcție de performanță, dar nu forma propusă de Ministerul Sănătății
Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România (FSSR) susține principiul salarizării suplimentare în funcție de performanță în domeniul medical și consideră că forma propusă de Ministerul Sănătății este eronată. 'Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România (FSSR) susține principiul salarizării suplimentare î
Președintele Colegiului Medicilor: Problema resursei umane în sănătate rămâne extrem de importantă
Problema asigurării resursei umane în sănătate în mod uniform la nivelul țării este una 'extrem de importantă', a declarat, marți, președintele Colegiului Medicilor România, Cătălina Poiană, cu prilejul lansării Ghidului pentru acțiuni locale: Soluții pentru Resursa Umană în Sănătate. Ghidul lansat de Ministerul Sănătății, cu sp
Alexandru Rafila: Rezidențiatul pe post ar trebui să devină prioritar
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, marți, că ar fi înțelept să se revină la rezidențiatul pe post, în acest fel urmând să ajungă medici în toate comunitățile. 'Cred că un lucru înțelept ar fi să revenim la o formă de organizare, care, acum, este în cea mai mare parte în responsabilitatea universităț