Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Tudorică Şerban, a declarat, vineri, că va propune Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) să realizeze un demers comun pentru a solicita modificarea legislaţiei referitoare la finanţarea spitalelor judeţene de urgenţă, în contextul în care cel din Braşov nu este singurul care are probleme cu datoriile.

Pentru rezolvarea imediată a problemei privind datoriile Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Şerban a menţionat că va transmite luni o solicitare pentru alocarea, de la fondul de urgenţă al Guvernului, a sumei necesare pentru plata acestora, respectiv aproximativ 40 de milioane de lei.

"Trebuie să facem demersuri pentru schimbarea legislaţiei de aşa manieră încât finanţarea să fie reală, pe cazuistica şi pe numărul de pacienţi pe care îl are o astfel de unitate medicală. Pentru că faţă de numărul real de beneficiari, suma nu este acoperitoare şi de acolo aceste arierate care se adună de la an la an. (...) Dacă vom plăti la acest moment doar 20 de milioane, peste două luni vom ajunge în aceeaşi situaţie în care suntem azi. (...) Am văzut că nu doar Braşovul este în această situaţie şi atunci putem face un demers comun prin asociaţia consiliilor judeţene", a mai afirmat Tudorică Şerban, la o dezbatere referitoare la strategia de sănătate a judeţului organizată de CJ Braşov.

Totodată, referitor la solicitarea managerului SCJU Braşov, Emil Mailat, privind renegocierea contractului cu Casa judeţeană de Asigurări de Sănătate (CAS) Braşov, directoarea acesteia, Ancuţa Daisa, a precizat că acest lucru va fi posibil începând cu 1 aprilie.

"În ceea ce priveşte plăţile pe care Casa le face prin raportare la contractele în derulare cu toţi furnizorii de servicii medicale, pentru serviciile medicale contractate, realizate, raportate şi validate, confirm faptul că sunt sincope în efectuarea acestora, sincope care vin din octombrie anul trecut, create de aplicarea la nivel naţional a unui act normativ care impune limite de credite de angajament şi de credite bugetare, situaţie de anul trecut şi care continuă cumva şi în acest an, chiar până la 31 decembrie 2025 (...) Dacă, matematic, putem să plătim într-o lună o sumă ce reprezintă 100% a unui contract realizat cu Casa, această sumă reprezintă datoria parţială din luna anterioară plus un procent din facturile scadente în luna curentă. Să vă dau un exemplu: în februarie am plătit un procent de între 65%-70% pe tipuri de furnizori de servicii medicale la facturile scadente în luna februarie", a declarat directoarea CAS Braşov, în cadrul dezbaterii organizate de CJ Braşov.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov se află într-o situaţie "dezastruoasă", cu datorii de peste 40 milioane de lei către furnizori, cel mai grav risc fiind acela că ar putea fi afectată activitatea pe partea de urgenţe, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, managerul unităţii sanitare, Emil Mailat.

În aceste condiţii, dincolo de o eficientizare a cheltuielilor, singura soluţie este renegocierea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate, mai ales în contextul în care, în ultimele luni, spitalul şi-a îmbunătăţit performanţele la toţi indicatorii în baza cărora se face finanţarea.

Conform managerului SCJU Braşov, spitalul are datorii atât la furnizorii de materiale sanitare şi de medicamente, cât şi la cel de hrană, astfel că există posibilitatea ca pacienţii să fie nevoiţi, dacă nu se găsesc cât mai repede soluţii, să îşi cumpere unele medicamente şi eventual să vină cu propria mâncare.

Din suma globală de 41 milioane de lei, mai mult de jumătate - 26 de milioane - reprezintă datorii mai vechi de 60 de zile.

La sfârşitul lunii trecute, blocul operator al SCJU Braşov a fost închis pentru trei zile, pacienţii fără urgenţe fiind reprogramaţi la date ulterioare, din cauza demisiei şefului de secţie, pe fondul situaţiei financiare critice în care se află spitalul, cauzată inclusiv de întârzierile în decontarea sumelor pe care ar fi trebuit să le vireze CAS Braşov unităţii sanitare. AGERPRES / (AS - autor: Diana Dumitru, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)