Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) Târgu Mureş, doctorul Horaţiu Suciu, susţine că urgenţele neonatale au blocat secţia de terapie intensivă, aceasta nemaiputând să acopere şi alte patologii, după ce a fost limitată posibilitatea părinţilor de a se adresa clinicilor din străinătate, din cauza pandemiei de COVID-19.

"Odată cu începutul acestei crize, cu introducerea stării de urgenţă, apoi a stării de alertă, în această perioadă toată activitatea medicală a fost oarecum afectată şi, oarecum justificat, accentul s-a pus pe combaterea şi prevenirea infecţiei COVID, am fost confruntaţi cu un aflux foarte mare de situaţii de urgenţă, aici mă refer la partea de copii cu malformaţii grave cardiace, urgenţele neonatale. Am operat pe parcursul stării de urgenţă 54 de nou-născuţi cu urgenţe, ceea ce este un efort extraordinar. În continuare acest trend s-a menţinut cam în acelaşi ritm, deja putem spune că activitatea centrului nostru se efectuează la o turaţie maximă şi deja sunt semne că nu mai putem face faţă la toate urgenţele şi la cazurile pe care trebuie să le investigăm, în primul rând, şi apoi să le operăm. Săptămâna trecută am operat trei nou-născuţi, au mai venit faxuri şi emailuri şi din alte centre. Din Timişoara în acest moment avem patru nou-născuţi şi un sugar mai mic, care trebuie să vină în Târgu Mureş; evident, trebuie să vină etapizat, fiindcă nu avem capacitatea nici noi, nici Clinica de Neonatologie cu care lucrăm de a-i primi pe toţi deodată. Sunt cazuri grele, cazuri incompatibile cu supravieţuirea în lipsa unei operaţii", a declarat, miercuri, dr. Horaţiu Suciu.

Doctorul spune că personalul de la IUBCvT Târgu Mureş se bucură că încă poate face faţă acestui număr mare de pacienţi nou-născuţi cu malformaţii cardiace, deşi "un singur spital, indiferent cât de bine este dotat şi cât de performant este şi cu o singură echipă, nu poate face faţă la acest aflux mare".

"Ne străduim, rezultatele noastre sunt bune, dar facem faţă foarte greu datorită numărului mare de pacienţi, neavând posibilitatea să îi primim pe toţi deodată. De aceea, de cele mai multe ori îi rugăm pe colegii din teritoriu care trimit să îi stabilizeze, să îi urmărească şi apoi să-i trimită. Nici nu văd o rezolvare în viitorul apropiat decât de a încerca, prin mijloacele pe care le avem, să operăm toate aceste cazuri. Cred că în acest moment, datorită situaţiei particulare în care suntem, în mare măsură s-a amputat posibilitatea plecării în străinătate sau cel puţin plecarea în străinătate pentru intervenţii în această sferă a afecţiunilor cardiovasculare neonatale, care este afectată sever. (...) Se nasc anual aproximativ 1.000 de copii cu malformaţii cardiace în România, dintre care urgenţe sunt aproximativ 100. Cam 10% trebuie operaţi la naştere sau la o perioadă foarte scurtă după naştere; acest lucru se putea face cam la o jumătate dintre ei în institutul nostru, cu o medie de 1-2 pe săptămână. Restul cred că plecau în străinătate", a precizat dr. Suciu.

Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară susţine că centrul din Târgu Mureş este în momentul de faţă sufocat şi că autorităţile sanitare ar trebui să acorde atenţie şi acestui domeniu medical, pe lângă efortul impus de pandemie.

"Sunt lucruri care cu greu pot fi absorbite de un centru. În acelaşi timp, vin şi alte solicitări şi din alte centre, Iaşi, Bucureşti, Sibiu, din zonele arondate nou din regiunea Centru şi încercăm să prioritizăm în funcţie de afecţiune, în funcţie de gravitate şi de starea clinică a pacientului, încercăm să prioritizăm cazurile grave şi să încercăm să le rezolvăm pe toate. În cursul săptămânii trecute, la sfârşit, am operat trei nou-născuţi, ultimul în după-amiaza zilei de vineri, un copil din Suceava, care, la fel, avea o afecţiune extrem de gravă, ameninţătoare de viaţă; a trebuit să intrăm de urgenţă şi în timp ce operam, au mai venit două faxuri, un copil a şi venit din Sibiu cu elicopterul, tot pentru transpoziţie de vase mari. Sunt momente prin care trecem. Ceea ce vreau eu să menţionez este să atrag atenţia că pe lângă COVID-19, care absoarbe toată atenţia publică şi poate şi atenţia Ministerului Sănătăţii, oarecum pe bună dreptate, dar pe lângă această pandemie viaţa îşi urmează cursul normal. Se nasc copii, trebuie sprijinite centrele de excelenţă, cum este şi centrul nostru, şi întrucât copiii sunt cei mai importanţi membri ai societăţii noastre, merită o şansă la viaţă", a afirmat doctorul.

Dr. Horaţiu Suciu consideră că această activitate de excelenţă trebuie sprijinită prin toate mijloacele, fiindcă pe lângă urgenţele neonatale există şi alte cazuri, care, amânate, riscă să se agraveze.

"Problema e să reuşim să facem loc, pentru că la acest moment terapia intensivă este plină, tot timpul suntem cu terapia intensivă plină, şi acest lucru poate fi greu de crezut pentru unii. Dar aşa este, se nasc copii mulţi în România şi au nevoie de operaţii mulţi dintre ei. Problema cea mai mare este că avem în evidenţă mulţi copii cu malformaţii mai puţin ameninţătoare de viaţă în perioada neonatală, care pot fi conduse spre o vârstă de 6-7 luni, dar care nu pot fi amânate la nesfârşit şi ele se pot transforma la rândul lor în urgenţe şi suntem aşa, într-un cerc vicios în care ne autoalimentăm cu cazuri grele, pentru că nu putem să ne facem o proiecţie pentru a face un program operator aşa cum ne dorim, acoperitor pentru toate grupele de vârstă şi pentru toate patologiile. Dar avem un colectiv puternic, experimentat şi împreună facem o strategie astfel încât lucrurile să meargă bine până la capăt", a subliniat dr. Horaţiu Suciu.

Şeful Secţiei ATI din cadrul IUBCvT Târgu Mureş, doctorul Sorin Paşcan, a arătat că în secţia sa sunt ocupate toate paturile şi că urgenţele sunt foarte multe.

"Aş spune că în perioada asta operăm doar urgenţele şi, în mare majoritate, cele neonatale. Suntem asaltaţi de toate centrele mari, pentru că am rămas cam singurii care mai putem rezolva urgenţe neonatale în ţară şi probabil şi numărul celor care au putut fi trimişi în străinătate a scăzut. E o problemă veche, pe care o ştim de ani de zile, cu numărul de intervenţii chirurgicale care se pot face în România la această grupă de vârstă, la această patologie şi acum, cum nu mai există altă rezolvare, ne străduim să acoperim poate mai mult decât o făceam înainte. Problemele care derivă din asta sunt multiple. Pe lângă faptul că suntem ocupaţi 100% şi trebuie cumva să-i amânăm pe cât se poate pe cei care suntem solicitaţi să îi primim, ne îngreunează foarte mult munca faptul că aceste urgenţe sunt complexe, necesită intervenţii lungi şi şederi lungi în terapie intensivă, sunt grevaţi şi de complicaţii şi de evoluţii dificile şi din cauza asta numărul de paturi este insuficient, pentru că timpul de şedere este mai lung şi rulajul pe pat scade. Asta creşte presiunea asupra noastră", a susţinut dr. Paşcan.

Potrivit medicului, ceea ce se face în acest moment pe partea de urgenţe neonatologice sunt intervenţii vitale, sunt salvatoare de viaţă. Ultimul copil operat de urgenţă, în urmă cu câteva zile, a început deja să mănânce şi este pregătit pentru o a doua intervenţie, mult mai riscantă, a menţionat el.

"Acest copil, care a venit cu elicopterul de la Sibiu, nu cred că mai putea suporta nici măcar 24 de ore amânare. Intervenţia care s-a realizat a rezolvat o parte din patologie, nu e fezabil şi riscurile sunt mult prea mari ca să faci operaţii de amplitudine mult prea mare şi am preferat să seriem, să împărţim în două lucrurile care trebuie rezolvate. Pe moment suntem mulţumiţi de starea lui, e treaz, e detubat, mănâncă deja singur şi în speranţa că lucrurile merg la fel de bine, în 3-4 săptămâni ar urma să treacă printr-o nouă operaţie, de data aceasta mai lungă, mai complicată, mai riscantă decât prima; dar fiecare zi câştigată, fiecare gram în creştere în greutate şi în vârstă îi cresc şansele pentru a trece cu bine peste această operaţie şi acesta este unul dintre motivele pentru care am preferat să le seriem. Majoritatea celor care sunt în terapie intensivă au între 3 şi 4 kilograme, sunt doar doi copilaşi ceva mai mari, dacă vorbim de 10-15 kilograme, pentru noi sunt mari, dar majoritatea sunt nou-născuţi, la 3-4 kilograme", a precizat dr. Sorin Paşcan. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)