47,7% dintre respondenţii studiului "Impactul psihologic al pandemiei COVID-19 în populaţia supusă autoizolării/ carantinei", publicat pe site-ul Spitalului Militar Central "Carol Davila", se aşteaptă să iasă mai întăriţi din experienţa izolării/carantinării/spitalizării.

29,3% au răspuns că nu vor resimţi un impact pe termen mediu sau lung al izolării şi doar 10,1% din respondenţi se aşteaptă ca această experienţă să-i transforme permanent în rău. 3,8% din respondenţi au apelat la ajutorul unui specialist în sănătate mentală pe durata (auto)izolării/carantinei.

Dintre persoanele care au apelat la medicul psihiatru, 1% erau deja în tratament şi au fost recomandate ajustări ale terapiei curente, 1,2% au primit tratament pentru prima dată, 0,5% nu au primit tratament psihotrop, fiind rechemaţi la o reevaluare după perioada de autoizolare/carantină, 2,7% au primit recomandare de consiliere/psihoterapei online, iar 40,1% nu au primit recomandări de tratament farmacologic şi nici de psihoterapie.

Referitor la metodele de protecţie cele mai folosite pentru a reduce riscul de contaminare a persoanelor din aceiaşi locuinţă, respondenţii au afirmat că folosesc masca facială (10,3%) şi distanţa interpersonală de peste un metru (5%).

Folosirea unor băi separate a fost admisă de 0,75% din respondenţi, iar folosirea separată a veselei şi spălarea rufelor în tranşe distincte au fost arareori semnalate ca metode de protecţie.

În ceea ce priveşte apariţia unor simptome de natură psihopatologică cu impact funcţional pe durata izolării, respondenţii au menţionat insomnia (11,5%), nervozitatea/iritabilitatea (9%), oboseala fizică/psihică nemotivată (6,4%), stări de panică (6%), expectaţii catastrofice legate de pandemie (6%), creşterea poftei de mâncare (4,5%), dispoziţie depresivă (4%), scăderea poftei de mâncare (2%), plâns facil (2,5%), idei de inutilitate sau lipsă de valoare proprie (2,5%), probleme de concentrare (2,2%), anhedonie (2,2%), senzaţia că viaţa este lipsită de sens (1,7%), somnolenţa (1,7%), amorţeli în mâini sau picioare (1,6%), palpitaţii (1,6%), derealizare (1,3%), dureri fizice fără o cauză organică (1%), iar mai mulţi respondenţi au admis prezenţa a minim două din simptomele enumerate. Aproximativ 30% din respondenţi au afirmat că nu au experimentat niciun simptom din lista prezentată.

Datele referitoare la efectul (auto)izolării şi al carantinei în planul funcţionării cotidiene şi în cel al stării de sănătate mentală au fost culese prin intermediul unui chestionar online care a putut fi completat de respondenţi în perioada 21.03 - 20.04.2020. Timp de o lună au fost colectate 941 de răspunsuri la chestionarul online, iar răspunsurile au fost analizate după primele două săptămâni şi la finalul perioadei de completare.

Chestionarul intitulat "Impactul psihologic al pandemiei Covid-19 în populaţia supusă autoizolării/ carantinei" a fost compus din 34 de întrebări, cu un timp de completare de 10-15 minute. Au fost luate în calcul răspunsurile complete, ale persoanelor care au completat 100% întrebările.

Cercetarea a fost realizată independent, nefiind sponsorizată de nicio organizaţie guvernamentală, ONG sau entitate economică. Completarea chestionarului a fost anonimă, nefiind colectate date personale în cadrul acestei cercetări. Redactarea analizei a fost finalizată pe 26 aprilie 2020, conform informaţiilor de pe site-ul unităţii medicale.

Studiul a fost realizat de colonel medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, Secţia Clinică Psihiatrie, Spitalul "Dr. Carol Davila". AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Citiţi şi:

* Studiu: 35,6% dintre respondenţi consideră moderat nivelul de stres asociat regimului de carantină/autoizolare

* Studiu: 43,6% dintre respondenţi consideră relativ adecvată atitudinea autorităţilor în raport cu prevenirea extinderii pandemiei COVID-19