Proiectul de ordonanţă privind liberalizarea programelor naţionale de sănătate a fost elaborat de Ministerul Sănătăţii fără o minimă consultare a partenerilor sociali şi fără un studiu bine fundamentat pentru evaluarea impactului nu numai asupra pacienţilor, ci şi asupra resurselor materiale şi financiare de care vor dispune instituţiile medicale publice, avertizează reprezentanţii Federaţiei Sanitas.

"Proiectul de ordonanţă elaborat de Ministerul Sănătăţii care propune ca 'serviciile medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât şi prin furnizori privaţi' a fost elaborat şi postat în transparenţă decizională de către Ministerul Sănătăţii fără o minimă consultare a partenerilor sociali. Guvernanţii, obişnuiţi să îşi asume toate proiectele de acte normative ce vizează soarta populaţiei acestei ţări, consideră că astfel 'se asigură accesul imediat al pacienţilor la tratament' în cadrul programelor naţionale de sănătate", arată Sanitas, într-un comunicat postat pe Facebook.

Sindicaliştii susţin că acest principiu ar fi benefic dacă nu s-ar urmări doar branşarea sectorului privat la fondurile publice în detrimentul instituţiilor de stat, care au obligaţia constituţională de a asigura dreptul la sănătate al populaţiei.

"Alocarea financiară pentru sănătate a continuat să fie şi în 2019 cea mai mică din Uniunea Europeană, atât ca alocare pe cap de locuitor, cât şi ca procent din PIB, şi, în ciuda subfinanţării cronice de care suferă sistemul public de sănătate, Ministerul Sănătăţii decide să împrăştie puţinul acesta în buzunarele private, fără a iniţia necesarele consultări cu partenerii sociali, aşa cum au fost acestea convenite chiar şi în recentul semnat Contract Colectiv de Muncă la nivel de sector", afirmă reprezentanţii Sanitas.

Potrivit sursei citate, finanţarea sistemului public de sănătate este apanajul asigurărilor obligatorii de stat, iar serviciile medicale private pot fi contractate doar în completarea serviciilor publice şi doar acolo unde acestea lipsesc.

"Ori, acest principiu este încălcat chiar de către cei chemaţi vremelnic să administreze sistemul public de sănătate prin asumarea unor astfel de iniţiative legislative", spun sindicaliştii.

Aceştia sunt de părere că sistemul de sănătate cuprinde o componentă privată aflată într-un continuu proces de creştere, dar acest segment privat se autofinanţează din veniturile proprii, iar ca alternativă imediată ar fi înfiinţarea sistemului privat de asigurări de sănătate ce se resimte ca o necesitate tot mai acută, mai ales că alocarea publică este minimalistă.

"O astfel de modificare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum cea recent propusă, nu se poate face fără un studiu bine fundamentat, pentru evaluarea impactului nu numai asupra pacienţilor, ci şi asupra resurselor materiale şi financiare de care vor dispune instituţiile medicale publice. Atenţionăm autorităţile cu privire la faptul că şi în acest an au omis să prevadă sursa de finanţare pentru creşterile salariale acordate cu începere de la 1 ianuarie 2020 personalului medico-sanitar, bani ce nu ar trebui să afecteze sumele contractate cu Casele de Asigurări pentru anul în curs. Să nu uităm nici faptul că spitalele publice au obligaţia de a asigura cel puţin servicii medicale de bază pentru toate categoriile de pacienţi, inclusiv pentru cei care nu-şi permit plata acestora în sistem privat", se precizează în document.

În acest context, Federaţia Sanitas solicită Ministerului Sănătăţii să facă public studiul de impact pe care se fundamentează proiectul de ordonanţă.

"În condiţiile în care în anul 2020 şi în următorii ani vor fi alocate programelor naţionale de sănătate aceleaşi sume de bani ca până acum (sau chiar mai mici în unele cazuri), este evident că accesul egal al spitalelor publice şi al celor private la aceste resurse va direcţiona, practic, mai mulţi bani către sectorul privat. Şi nu avem nicio certitudine că va exista o creştere similară a numărului de pacienţi care vor apela la serviciile medicale private, renunţând la gratuitatea oferită de spitalele publice. În consecinţă, unele instituţii medicale publice, care au şi în prezent limitări bugetare, vor avea dificultăţi şi mai mari în asigurarea unui act medical de calitate - vor exista mai puţini bani pentru medicamente, pentru materiale sanitare, mai puţini bani pentru aparatură medicală performantă şi, de ce nu, mai puţini bani pentru asigurarea salariilor personalului angajat", adaugă sindicaliştii din sănătate.

Nu în ultimul rând, Federaţia Sanitas - organizaţie sindicală naţională reprezentativă a angajaţilor din sistemul public de sănătate şi de asistenţă socială - învederează Ministerului Sănătăţii că are obligaţia de a respecta "regulile de bază ale dialogului social", dar şi de a discuta cu toţi partenerii sociali impactul modificării legale preconizate, precum şi orice alt act normativ care poate afecta direct sau indirect drepturile angajaţilor din sistemul de sănătate, inclusiv drepturile salariale. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)