Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a declarat joi, referindu-se la raportul Comisiei UE privind starea de sănătate în Uniunea Europeană, că "nu a fost o surpriză" să afle că România se află la coada clasamentului şi a spus că are deja un plan pe termen scurt şi mediu cu măsuri concrete, care vor avea efecte imediate asupra sistemului sanitar.

"Cunosc raportul Comisiei Uniunii Europene şi nu a fost o surpriză să aflu că suntem la coada clasamentului între sistemele de sănătate. Echipa actuală a Ministerului Sănătăţii are deja un plan pe termen scurt şi mediu cu măsuri concrete care vor avea efecte imediate asupra sistemului sanitar şi pe care îl vom prezenta după ce vom avea discuţii şi cu reprezentanţii Uniunii Europene. În data de 9 decembrie, voi fi la Bruxelles, unde mă voi întâlni cu miniştrii Sănătăţii şi noul comisar european pentru sănătate în cadrul Consiliului ministerial 'Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Protecţia Consumatorilor' (EPSCO) - componenta de sănătate publică şi unde vom avea discuţii inclusiv despre Raportul privind starea sănătăţii în UE", a spus Victor Costache, potrivit unui comunicat.

Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană şi, deşi a crescut din anul 2000, rămâne cu aproape şase ani sub media UE, potrivit raportului Comisiei Europene privind sănătatea în UE, la capitolul dedicat României, publicat joi.

Referitor la România raportul mai constată că mortalitatea evitabilă rămâne ridicată, cheltuielile în ceea ce priveşte sănătatea au atins un nivel minim istoric şi sunt mult sub nivelul celor din oricare altă ţară din UE, iar deficitul de forţă de muncă în domeniul sănătăţii rămâne critic.

Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiţi şi constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii populaţiei, alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice reprezentând o preocupare majoră, se arată în raport, care atrage atenţia că, deşi rata obezităţii la adulţi este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30% dintre bărbaţi (şi numai 8% dintre femei) fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenţilor este, de asemenea, la un nivel ridicat. Şi consumul de alcool este ridicat: 50% dintre bărbaţi consumă excesiv alcool în mod regulat, menţionează CE, care semnalează că nu au existat iniţiative recente privind consumul de alcool.

Mortalitatea evitabilă ridicată şi numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate indică faptul că trebuie îmbunătăţit modul de abordare a factorilor de risc şi că ar trebui sporită eficacitatea serviciilor de asistenţă medicală. Speranţa de viaţă la naştere variază substanţial în funcţie de gen şi de educaţie.

În ceea ce priveşte cheltuielile alocate sănătăţii, acestea au atins un nivel minim istoric şi sunt mult sub nivelul celor din oricare altă ţară din UE, atât pe cap de locuitor, cât şi ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 faţă de media UE de 9,8 %), se arată în raportul CE, care subliniază că subfinanţarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populaţiei.

Lacunele actuale în ceea ce priveşte acoperirea demografică pe care o au asigurările sociale de sănătate lasă, de asemenea, anumite grupuri expuse, cum ar fi persoanele fără carte de identitate (cu impact disproporţionat asupra populaţiei rome), persoanele fără venituri care nu sunt înregistrate în sistemul de prestaţii sociale sau cele din economia informală care nu îşi declară veniturile, se precizează în raport.

Raportul CE arată totodată că sistemul de sănătate din România se confruntă şi cu probleme de guvernanţă.

S-au făcut schimbări frecvente în structurile de conducere, cu peste 12 miniştri ai Sănătăţii în zece ani, precum şi schimbări frecvente de management la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea şi progresul reformelor, concluzionează raportul. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)