Președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, a declarat miercuri că, atunci când este analizată formarea noii generații de medici, trebuie avut în vedere nu doar numărul absolvenților, ci și pregătirea acestora și condițiile pe care România le oferă pentru a-i determina să rămână și să profeseze în țară.

Declarația a fost făcută într-o conferință de presă organizată în contextul examenului de licență susținut de absolvenții Facultății de Medicină.

Cătălina Poiană a subliniat că medicul are nevoie de responsabilitate, integritate și independență profesională, dar și de formare continuă pentru dezvoltarea competențelor de comunicare, pentru lucrul în echipe medicale și pentru utilizarea noilor tehnologii și a inteligenței artificiale.

'Bineînțeles că medicul trebuie să înțeleagă toate regulile și responsabilitățile aferente profesiei. În calitate de președintă a Colegiului Medicilor din România, transmit viitoarei generații de medici care vor promova examenul de licență că nu trebuie să uite niciodată că, dincolo de diagnostic, investigații și tratament, în fața lor se află întotdeauna un om. Medicul are nevoie de știință, dar are nevoie și de empatie. (...) Atunci când vorbim despre noua generație, nu trebuie să vorbim doar despre câți medici formăm, ci și despre ce medici formăm și ce condiții le oferim pentru a rămâne și a profesa în România. Competență. Responsabilitate. Integritate. Comunicare. Umanitate. Acestea sunt reperele pe care trebuie să construim generațiile următoare de medici', a afirmat președintele CMR.

Miercuri 1.414 absolvenți ai promoției 2020-2026 ai Facultății de Medicină susțin proba scrisă a examenului de licență.

Decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București, Cătălin Cîrstoiu, a afirmat că instituția pe care o conduce este un motor foarte puternic al formării medicale din România, construit în generații, prin profesori și studenți deopotrivă, și că pregătirea viitorilor medici trebuie adaptată permanent la schimbările din sistemul medical.

'Facultatea de Medicină a format, formează și va forma și absolvenți care devin medici, medici care asigură funcționarea sistemului medical românesc. Și, întorcându-mă la motor, chiar și un motor foarte puternic trebuie întreținut, reglat și adaptat permanent la drumul pe care îl are de parcurs. Medicina de astăzi nu mai este medicina de acum 20 sau 30 de ani. Și, în consecință, nici medicul pe care trebuie să îl formăm astăzi nu mai poate avea exact același profil profesional. Spun asta din trei perspective: ca decan, manager de spital, dar în primul rând ca medic', a spus Cîrstoiu.

El a arătat că, pe lângă pregătirea profesională solidă, medicul trebuie să aibă capacitatea de a comunica eficient cu pacientul, familia acestuia, colegii și echipa medicală, dar și cu instituțiile cu care interacționează.

'Trebuie să înțeleagă cadrul legislativ în care își exercită profesia și responsabilitatea pe care o are atunci când ia o decizie. Trebuie să știe să utilizeze tehnologia. Trebuie să înțeleagă ce poate face inteligența artificială pentru medicină, dar și unde sunt limitele ei. Trebuie să știe să lucreze într-o echipă multidisciplinară. Și trebuie să poată lua decizii într-un sistem medical care devine din ce în ce mai complex. De aceea cred că trebuie să vorbim tot mai serios despre formarea transversală a viitorului medic. Medicină, comunicare, tehnologie și inteligență artificială, legislație, etică și responsabilitate, lucru în echipă. Acestea nu sunt accesorii ale profesiei. Fac parte din competența medicului de astăzi', a arătat decanul.

Potrivit lui Cătălin Cîrstoiu, cei 1.414 absolvenți ai promoției 2020-2026 care susțin miercuri proba scrisă provin atât din programul de studiu în limba română, cât și din cel în limba engleză. Dintre aceștia, 1.171 sunt absolvenți ai programului în limba română, iar 243 ai programului în limba engleză. AGERPRES/(AS-redactor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)