Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, consideră că trebuie schimbat şi/sau completat actualul mod de vaccinare în ţara noastră, având în vedere că acesta "nu încurajează" vaccinarea categoriilor la risc şi a adulţilor şi "nu reuşeşte" să acopere cererea atunci când există dorinţa populaţiei de a se imuniza.

"Este clar că trebuie schimbat şi/sau completat actualul mod de vaccinare în România, care nu încurajează vaccinarea categoriilor la risc şi a adulţilor şi nu reuşeşte să acopere cererea atunci când există dorinţa populaţiei de a se imuniza. Introducerea vaccinurilor în sistemul de compensare este singura soluţie, aplicată cu succes în celelalte ţări din UE", a afirmat Rafila, cu prilejul celei de a 12-a ediţii a Conferinţei Naţionale de Microbiologie şi Epidemiologie, la care participă peste 600 de specialişti ce lucrează în domeniul bolilor infecţioase - microbiologi, medici de laborator, epidemiologi, infecţionişti, dar şi medici de familie, pediatri, pneumologi şi alte specialităţi.

El subliniază că este necesară adoptarea unui Plan naţional de acţiune în domeniul rezistenţei de antibiotice, iar Institutul Naţional "Matei Balş" va demara luna viitoare un proiect finanţat de Guvernul Norvegiei care să poată rezolva în mod integrat aceste probleme.

Potrivit preşedintelui SRM, scăderea acoperirii vaccinale în România şi în alte ţări a dus la reapariţia unor boli transmisibile care tindeau către eliminare.

"Dar a apărut epidemia de rujeolă, în Europa şi SUA, cazurile de difterie din Ucraina şi Marea Britanie. În România, acoperirea vaccinală variază între 65 şi 85% la principalele antigene cuprinse în Programul Naţional de Vaccinare. 98% dintre cazurile de rujeolă din România, 18.500, au apărut la persoane nevaccinate sau vaccinate incomplet! În plus, gripa a făcut ravagii în sezonul 2018 - 2019, iar acoperirea vaccinală din România la persoanele peste 65 de ani abia ajunge la 20% faţă de 75% recomandat de OMS. Marea majoritate a adulţilor şi copiilor continuă să nu fie vaccinaţi. Acesta determină costuri enorme pentru sistemul de sănătate, produce suferinţe şi decese - 199 numai în sezonul precedent", a spus profesorul universitar doctor, citat într-un comunicat remis presei.

El este de părere că informarea şi educarea personalului medical, a publicului sunt "esenţiale pentru reuşita" programelor de sănătate publică din domeniul bolilor infecţioase.

Totodată, Alexandru Rafila a susţinut că doreşte introducerea cât mai rapidă a educaţiei pentru sănătate în şcolile din România.

"Raportăm de 10 ori mai puţine infecţii decât media UE, iar bacteriile multi-rezistente izolate în cazul infecţiilor invazive, grave reprezintă unele din cele mai ridicate procentaje din UE. (...) Organizarea cât mai rapidă de laboratoare sau compartimente de microbiologie care să aparţină spitalelor publice, încadrate cu medici microbiologi/ medici de laborator care să poată colabora cu epidemiologul şi cu responsabilul de prescrierea antibioticelor din spital (medic de boli infecţioase), pe baza protocoalelor şi pe baza cunoaşterii situaţiei din fiecare spital reprezintă soluţia problemei", a adăugat profesorul. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)