Aproximativ 300 de neurologi din 17 ţări au participat la cel de-al XV-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi la cea de-a XII-a ediţie a Conferinţei Asiatice dedicate Neuroplasticităţii, principalele subiecte fiind dezvoltarea de terapii inovative pentru a diminua numărul îmbolnăvirilor, al deceselor şi, totodată, al îmbunătăţirii substanţiale a calităţii vieţii pacienţilor.

"Neurologia românească, prin valorile sale, continuă să fie prezentă şi apreciată în cadrul unor astfel de dezbateri de top la care participă, anual, personalităţi ale cercetării ştiinţifice medicale, profesori neurologi şi neurochirurgi din întreaga lume, fapt ce demonstrează, încă odată, că întreaga cercetare ştiinţifică neurologică din România şi aplicabilitatea acesteia în practica medicală sunt superpozabile celor din state cu un puternic grad de dezvoltare socio-economic", a afirmat prof.dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al SSNN şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS), citat într-un comunicat transmis luni AGERPRES.

Participanţii la eveniment au subliniat că, anual, la nivel mondial, afecţiunile neurologice câştigă tot mai mult teren în aria bolilor grave şi au pledat pentru dezvoltarea conceptului de prevenţie, al diagnosticării rapide, al tratamentelor inovative şi, în special, cel al neurorecuperării. În principal, Accidentul Vascular Cerebral (AVC) şi Traumatismele Cranio-Cerebrale (TCC) au accentuat în ultima decadă evoluţii îngrijorătoare în rândul populaţiei globului, au arătat aceştia.

''Rata mortalităţii cauzată de TCC la populaţia sub 35 de ani este de 3,5 ori mai mare în comparaţie cu cea provocată de cancer şi bolile de inimă împreună. Tratamentul TCC reprezintă una dintre cele mai neeficiente intervenţii medicale din punct de vedere al costurilor. (...) TCC duce adesea la o dizabilitate persistentă, în special din cauza deficienţelor cognitive. Majoritatea supravieţuitorilor sunt tineri şi au o speranţă de viaţă aproape normală. Domeniile cognitive ale memoriei, funcţia executivă şi viteza de procesare sunt frecvent afectate. În 2016, în întreaga lume s-au înregistrat peste 27 de milioane de cazuri noi de TCC şi aproape un milion de cazuri noi de traumatisme ale măduvei spinării (traumatisme vertebro-medulare, TVM), incidenţa fiind de 369 cazuri noi de TCC la 100.000 de locuitori şi 13 cazuri noi de TVM la 100.000 de locuitori. (...) Potrivit ultimului raport publicat in 2019, numărul înregistrat este 55 de milioane de TCC şi peste 27 de milioane de TVM'', au explicat vorbitorii.

Potrivit acestora, principalele cauze ale traumatismelor sunt căderile şi accidentele rutiere. La minori (0-18 ani), aproximativ 50% din cazurile cu TCC care se prezintă în urgenţă, au ca principal cauză căderile, acest procent ajungând la peste 75% în cazul pacienţilor cu vârsta de peste 65 de ani. La pacienţii vârstnici căderile fac parte din tabloul clinic al multor boli neurologice, cum ar fi AVC, boala Parkinson, demenţa sau polineuropatiile. La un procent de aproximativ 20 % dintre minorii care ajung în UPU cu traumatisme, cauza este lovirea cu sau de un obiect dur.

În România, datele arată aproximativ 170.000 de cazuri noi de TCC şi peste 434.000 de cazuri noi şi vechi, ţara noastră ocupând al doilea loc din Europa Centrală după Polonia, au arătat cei prezenţi.

Specialiştii în domeniu au explicat că neurorecuperarea este eficientă doar în echipe multidisciplinare, povara economică fiind mai mare atunci când victimele unui TCC dezvoltă una sau mai multe complicaţii neurologice - cefaleea cronică, epilepsia, demenţa - sau complicaţii de ordin psihologic, cognitiv, comportamental şi social.

"Pentru unii pacienţi, traumatismul cranian reprezintă debutul unei boli care durează toată viaţa. Mulţi dintre cei care au suferit un traumatism prezintă sechele, chiar şi cei cu traumatisme craniene uşoare. Tulburările cognitive (atenţie, memorie, limbaj, percepţie) afective şi comportamentale sunt cele mai frecvente şi importante cu care se confruntă, ele având un impact deosebit şi asupra familiei, dar şi a societăţii. Cele mai frecvente complicaţii psihiatrice sunt depresia, anxietatea generalizată, atacurile de panică, tulburările fobice, tulburarea de stres post-traumatic, dependenţă de diverse substanţe. Cefaleea este o complicaţie obişnuită a leziunii traumatice cerebrale, în special a celor uşoare. Aceste dureri de cap pot avea caracteristicile migrenei, ale tensiunii sau a altor tulburări de cefalee primare, dar sunt adesea mixte, nesistematizate şi pot fi dificil de gestionat. Durerile de cap pot apărea foarte des, dacă nu chiar zilnic, şi adesea cefaleea încetineşte recuperarea după un traumatism", a arătat prof. dr. Mureşanu.

El a subliniat că un management adecvat în tratarea eficientă a acestor cazuri presupune existenţa unor echipe multidisciplinare formate din medic de medicină de urgenţă, medic neurolog, neurochirurg, psihitaru şi psiholog care să evalueze complet pacienţii şi care să asigure un tratament individualizat de recuperare neuropsihologică.

Prof. dr. Mureşanu a susţinut că o problemă existentă la nivel naţional cu care se confruntă pacienţii care au suferit în special un AVC este lipsa centrelor de recuperare neurologică.

''Potrivit celui mai recent studiu RES-Q al ESO (European Stroke Organisation), în 10 spitale din România au fost internate 1.052 de persoane care au suferit un AVC. Dintre acestea, doar 5,4% au beneficiat de centre speciale de recuperare neurologică, 3,2% au fost plasate în aziluri de îngrijiri medicale, 3,6 % au fost redirecţionate către alte spitale, 14% au decedat, în timp ce 73,8% au fost trimise acasă, principala cauză fiind lipsa acută a centrelor de neurorecuperare (...) România a reuşit, anul acesta, să extindă numărul de unităţi medicale speciale, de la 10 la 43, prin care pacienţii cu accident vascular cerebral - AVC - ischemic acut pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore şi jumătate de la debutul primelor simptome. (...) În perioada ianuarie-septembrie 2019 au fost realizate, la nivel naţional, aproximativ 1.600 de tratamente prin tromboliză intravenoasă, comparativ cu doar 885 de astfel de intervenţii înregistrate pe parcursul anului trecut'', a arătat el.

Manifestarea a avut loc la Baku, la sfârşitul săptămânii trecute, şi a fost organizată de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology la care s-au alăturat Societatea de Neurologie din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj Napoca, Academia de Ştiinţe Medicale din România şi Institutul de Cercetare RoNeuro din Cluj Napoca, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR). (editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)