Gradul de acoperire vaccinală a populaţiei la nivelul judeţului se situează între 70 şi 80%, cele mai mari probleme fiind la vaccinul ROR şi cel pneumococic, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Vrancea.

"Şi în Vrancea există în continuare un trend descendent şi nu ne încadrăm în acoperirea vaccinală care ar trebui să ne asigure o stabilitate. Ne situăm undeva între 70% şi 80%. Vaccinurile cu rata cea mai scăzută de acoperire sunt ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) şi pneumococic, unde rata de acoperire lunară la nivelul judeţului este în jur de 70% pentru că, din păcate, sunt părinţi care nu acceptă administrarea concomitentă cu Hexacima a pneumococicului, aşa cum este prevăzut în programul naţional de vaccinare, şi atunci se creează un decalaj care uneori nu mai este recuperat", a declarat, pentru AGERPRES, medicul epidemiolog al DSP Vrancea, Marina Maiorov.

Potrivit medicului DSP, şi în Vrancea au început să apară în maternităţi cazuri ale unor mămici care refuză vaccinarea copilului, dar cel mai adesea problemele legate de lipsa vaccinării încep să apară după prima doză de vaccin.

"Sunt vaccinuri la care vaccinarea merge mai bine. Cele din maternitate în general se fac, dar am început să avem şi acolo câte una, două mămici pe lună care refuză vaccinarea copilului. Însă în maternitate se vaccinează în general peste 98%. Şi la prima doză, la două luni, vaccinarea merge bine, apoi intervin tot felul de contraindicaţii legate de starea de sănătate a copilului, şi restanţierii se acumulează", a precizat medicul epidemiolog.

La nivelul judeţului Vrancea, rata de acoperire vaccinală a populaţiei este mai mare în mediul rural decât în urban, acolo unde încrederea în medicul de familie are un rol foarte important.

"În general, vaccinarea în mediul rural merge mai bine decât în urban şi un rol important îl are încrederea populaţiei în medic, care de multe ori este unul singur pe întreg teritoriul comunei. La ţară, dacă apar probleme legate de lipsa vaccinării sunt din cauza faptului că oamenii locuiesc departe de dispensar şi ajung greu, sau când ajung sunt răciţi... Sunt mai puţini sunt cei care refuză vaccinarea faţă de urban. La oraş, medicul de familie, având atât de mulţi pacienţi şi foarte multă scriptologie de făcut, nu se mai deplasează din cabinet decât la urgenţe foarte mari. Singura mobilizare pentru vaccinare se face prin telefon, iar mamele care nu doresc să-şi vaccineze copiii pur şi simplu nu mai răspund la telefon", a spus medicul Marina Maiorov.

Medicul epidemiolog a atras atenţia că judeţul este departe de procentul de 95% prevăzut pentru o acoperire vaccinală optimală, şi deşi în judeţ nu au apărut focare ale unor boli cu risc de mortalitate foarte mare, anul trecut Vrancea s-a confruntat cu peste 200 de cazuri de rujeolă, primele după anul 2012.

"Anul trecut ne-am confruntat cu peste 200 de cazuri de rujeolă. Faţă de alte judeţe unde au fost cu miile noi am stat bine, dar nu prea am mai avut cazuri de rujeolă de prin 2012. Anul acesta avem mai puţin de 20 de cazuri. Din fericire, nu au apărut încă focare, nici măcar cazuri spontane, de boli tip difterie, tetanos, poliomelită, care, atunci când se pornesc sunt mult mai greu de stăpânit şi au mortalitate foarte mare", a mai menţionat specialistul epidemiolog al DSP Vrancea. AGERPRES / (A - autor: Dana Lepădatu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)