Dacă anul 2018 a fost sub semnul dietei ketogenice, se pare că în 2019 tendinţele în nutriţie nu se referă la o dietă anume, ci la o serie de concepte alimentare şi de stil de viaţă, care urmăresc îmbunătăţirea stării de sănătate, afirmă nutriţionistul Lygia Alexandrescu, preşedinte al Societăţii Române de Educaţie Nutriţională.

Potrivit acesteia, o preocupare deosebită este alimentaţia pentru sănătatea creierului, cea pentru descoperirea combinaţiilor alimentare cu efect anti-îmbătrânire precoce şi de menţinere a greutăţii la un indice de masă corporală cât mai scăzut.

Concentrare mare va fi şi pe alimentele şi suplimentele care conţin componente active ce luptă cu anxietatea, memoria alterată, lipsa de concentrare şi chiar depresia (vitaminele B6, B12, colină, 5 HTP, magneziu).

În opinia nutriţionistului, vor câştiga tot mai multă popularitate mesonutrienţii, componentele active din diverse plante cu importante beneficii pentru sănătate (proprietăţi anti-inflamatoare şi anti-îmbătrânire dovedite clinic), cum sunt curcuminul din turmeric, licopenul şi antocianinele din legumele cu pigment închis etc.

"Postul intermitent, dieta keto bazată pe plante, nu pe proteine animale şi dieta mediteraneană se pare că vor fi alegerile cele mai populare pentru 2019, iar cacaoa, lactatele vegetale (din orez, ovăz, mazăre, cocos, cânepă, caju şi migdale) şi extractele din seminţe de cânepă (uleiurile în special) vor fi mult consumate în acest an. Din punct de vedere al macro şi micro-nutrienţilor, programele alimentare care vor fi adoptate în 2019 se vor concentra foarte mult pe aportul de grăsimi sănătoase, fibre alimentare şi probiotice", susţine Alexandrescu.

Reprezentantul Societăţii Române de Educaţie Nutriţională mai afirmă că lipidele sau grăsimile sunt o sursă majoră de energie pentru organismul uman, însă nu e singura şi, în plus, o cantitate prea mare de grăsimi în dietă este dăunătoare.

Totodată, sistemul circulator este cel mai afectat, deoarece nivelul crescut al lipidelor din sânge (în special al colesterolului) contribuie la creşterea incidenţei accidentelor vasculare şi a numărului de infarcturi cardiace.

Lygia Alexandrescu arată că există, însă, surse foarte necesare de grăsimi sănătoase la îndemână: nucile, migdalele, untura de peşte extrasă la rece, uleiul de măsline sau din sâmburi de struguri etc.

De asemenea, fructele oleaginoase cum sunt nucile, seminţele neprelucrate termic sunt alimente concentrate, foarte sănătoase şi nutritive, însă este important să se consume cu moderaţie, datorită conţinutului lor mare în calorii.

"Este bine ştiut faptul că nucile, spre exemplu, constituie o bună sursă de proteine vegetale, acizi graşi esenţiali, minerale şi vitamine (complexul de vitamine B) şi acid folic. Trebuie remarcat faptul că grăsimile pe care nucile le conţin sunt polinesaturate, adică sunt grăsimi care cresc componenţa benefică a colesterolului (HDL). Ideal este ca nucile să se consume în forma lor naturală, neprăjite şi nesărate. În acest fel, şi aminoacizii esenţiali constituenţi îşi menţin proprietăţile terapeutice", subliniază specialistul în nutriţie.

Unele dintre substanţele nutritive care creează multe probleme de sănătate din cauza neglijării aportului sunt fibrele alimentare, care fac parte din marea familie a glucidelor, dar care au o particularitate interesantă: fibrele alimentare nu se digeră de către organismul omului, ele par să fie un balast care se elimină odată cu celelalte reziduuri rezultate în urma procesului de digestie şi fermentaţie din intestin.

Alexandrescu avertizează faptul că alimentaţia săracă în fibre are ca urmare nu numai creşterea consistentei conţinutului intestinal, dar şi o scădere marcată a vitezei de eliminare.

"Bolul alimentar va stagna mai mult timp în intestine, iar scăderea tranzitului intestinal va prelungi durata de contact a diferitelor substanţe toxice şi cancerigene cu mucoasa intestinului, ducând astfel la o creştere a riscului pentru apariţia cancerului la acest nivel. Multe studii arată că persoanele care consumă mai frecvent varză, conopidă, ceapă, salată verde, castraveţi, precum şi alte vegetale cu conţinut semnificativ de fibre alimentare au un risc mai scăzut pentru cancerul de intestin gros şi rect decât persoanele care consumă mai rar aceste alimente", spune nutriţionistul.

Fibrele alimentare au proprietatea de a modera semnificativ cantitatea de colesterol absorbită din intestin şi astfel o alimentaţie bogată în fibre alimentare oferă o protecţie importantă faţă de creşterea nepermisă a colesterolului sanguin.

Carnea, laptele, ouăle, brânzeturile din alimentaţia zilnică nu conţin fibre. Pâinea şi cerealele ar putea, în mod normal, să fie o sursă importantă de fibre alimentare, cu o condiţie: cerealele să fie utilizate integral.

Lygia Alexandrescu aminteşte că probioticele sunt culturi vii de bacterii care trăiesc în tractul digestiv în deplină armonie cu restul organismului.

"În ultimii 10 ani, aceste bacterii, care nu produc nicio boală, au fost studiate cu mare atenţie pentru a li se pune în evidenţă rolul pe care-l joacă în reglarea imunitară (stimulează producerea de imunoglobuline), în absorbţia nutrienţilor sau în tratamentul diareei la copii şi adulţi. Din păcate, echilibrul acestor culturi bacteriene este sensibil şi poate fi uşor perturbat de factori cum ar fi: stresul, antibioticele sau anticoncepţionalele. Majoritatea probioticelor sunt produse în urma proceselor de fermentaţie a acidului lactic iar cele mai cunoscute microorganisme folosite la producerea probioticelor sunt Lactobacillus şi Bifidobacterium. Conceptul probiotic constă în aceea că, dacă bacteriile benefice sunt introduse în tractul digestiv la momentul la care organismul este expus la boli sau după un tratament puternic cu antibiotice (care distrug şi flora probiotică), dezechilibrul sistemului digestiv poate fi minim. Spre exemplu, flora intestinală are nevoie de 6 luni să se regenereze după un tratament de 7 zile cu antibiotice. În schimb, probioticele se comportă ca nişte antibiotice naturale, care nu perturbă funcţionarea normală a tractului digestiv, însă pot inactiva agenţi patogeni periculoşi cum ar fi: Salmonela, E-coli, stafilococi etc.", explică nutriţionistul.

Potrivit acesteia, un pahar cu chefir sau iaurt (fără aport de zahăr, fructe, cereale, seminţe sau alte adaosuri) poate fi consumat pentru perioade lungi de timp, fie pentru o dietă echilibrată, fie pentru a trata o diaree rezultată din diverse motive: stres, consum de antibiotice, infecţii etc.

Alexandrescu mai afirmă că există persoane care, deşi manifestă o intoleranţă la lactoză, pot consuma iaurt deoarece lactoza (sau zahărul din lapte) fermentează şi este transformat în acid lactic în iaurt, chiar sub acţiunea probioticelor, în schimb persoanele alergice la proteinele din lapte nu pot consuma nici iaurt şi atunci suplimentarea cu probiotice este soluţia cea mai simplă.

"Alimentele care conţin probiotice sunt de obicei naturale, însă pot fi şi fabricate prin procese bine controlate, care să menţină culturile de bacterii vii şi după fabricare. Iaurtul, kefirul, brânza proaspătă de vaci, varza murată, gogonelele sunt doar câteva exemple de alimente bogate în probiotice", mai spune nutriţionistul. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)