Sistemul sanitar din România s-a confruntat în anumite perioade cu criza de medicamente, printre cauze fiind, în primul rând, politicile eronate de scădere a preţurilor la medicamente, modul de calcul al taxei clawback şi legislaţia deficitară, a declarat deputatul PNL Antoneta Ioniţă.

"Sistemul sanitar din România s-a confruntat cu ceea ce putem numi criza medicamentelor, cu retragerea de pe piaţă a unor medicamente de către firmele producătoare sau distribuitoare care a avut ca efect dispariţia unor medicamente în anumite perioade critice. Ne-am confruntat cu refuzul autorităţilor de a actualiza la timp lista medicamentelor compensate. Ca exemple ale acestor crize sunt: criza de imunoglobulină de la sfârşitul anului 2017 şi începutul anului 2018, care a dus la decese în rândul pacienţilor, criza medicamentelor oncologice, criza vaccinurilor - aprovizionarea cu intermitenţe şi mă refer la vaccinul ROR în plină epidemie de rujeolă. (...) În acest moment ne confruntăm, ca medici de familie, cu lipsa unor vaccinuri din schema obligatorie de vaccinare, lipsesc vaccinurile pentru vârsta de 6 şi 14 ani, şi de asemenea, nu există nici în acest moment fonduri pentru vaccinarea HPV", a afirmat marţi deputatul liberal la dezbaterea "Accesul la medicamente - soluţii şi recomandări", organizată de grupul PNL din Camera Deputaţilor.

Ea a mai spus că, potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Sănătăţii, în perioada 1 iunie 2014 - 28 septembrie 2018 au fost retrase de pe piaţă 2.414 medicamente generice şi 536 medicamente originale, au fost livrate cu discontinuitate către farmacii 1.075 medicamente generice şi au fost retrase de pe piaţă 452 de medicamente cu denumire comercială internaţională unică.

Deputatul liberal a menţionat mai multe cauze ale crizei de medicamente, printre care politicile eronate de scădere a preţurilor la medicamente, ceea ce a dus la retragerea a peste 600 de medicamente de pe piaţa românească, formula de calcul a taxei clawback în urma căreia producătorii de medicamente generice au de suferit, dar şi legislaţia deficitară.

Antoneta Ioniţă a mai spus că o cauză a fost şi faptul că, în 2018, fostul ministru al Sănătăţii Florian Bodog "a desfiinţat fără niciun motiv" lista medicamentelor esenţiale, care ar trebui să fie prezente într-un stoc minim necesar pentru ca să asigure tratamentul de bază a populaţiei. Ea a adăugat, însă, că ministrul Sorina Pintea a reuşit să reintroducă lista de medicamente esenţiale pe care predecesorul ei o desfiinţase, fiind vorba de 500 de medicamente pe care urmează să le reintroducă în legislaţia naţională.

Adrian Moraru, directorul Institutului de Politici Publice, a subliniat că există o lipsă a politicilor publice în acest domeniu, menţionând că, potrivit unui sondaj realizat cu ajutorul IRES, 150.000 de bolnavi cronici nu-şi găsesc medicamentele în farmacii.

"Am realizat anul trecut un sondaj cu ajutorul IRES în care am întrebat bolnavii cronici, care sunt o treime din populaţia adultă din România, conform sondajului. Din populaţia adultă, 32% au spus că au nevoie de un tratament regulat, suferind de o boală. Din aceştia, o treime din bolnavii cronici din România nu-şi găsesc în prima farmacie o medicaţie. Este o problemă în localităţile în care există doar o farmacie. (...) I-am întrebat dacă, în final, au reuşit să-şi găsească medicamentul pe aceşti 32% care aveau nevoie de medicaţie, iar 8% ne-au spus că nu. Asta înseamnă, în cifre, că sunt 5 milioane bolnavi cronici în România, 1,5 milioane de bolnavi nu-şi găsesc medicamentele în prima farmacie şi 150.000 care nu-şi găsesc de niciun fel medicamentele", a spus Moraru.

Vasile Barbu, reprezentantul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, a atras atenţia că Ministerul Sănătăţii nu are autoritate în rezolvarea problemelor pacienţilor.

"Primim zeci de mii de semnale din ţară foarte greu de gestionat, sunt foarte multe probleme, avem probleme cu accesul la medicamente compensate. Problemele pacienţilor se cunosc foarte bine, din păcate ne confruntăm în spitale şi în ambulatoriu cu faptul că Ministerul Sănătăţii nu are autoritate. Trebuie să se ia o măsură. Ministerul Sănătăţii nu poate să facă mare lucru", a spus Barbu.

La dezbatere au participat medici, farmacişti, reprezentanţi ai firmelor de medicamente, ai asociaţiilor de producători şi distribuitori de medicamente, ai Institutului de Politici Publice, ai asociaţilor medicilor de familie, asociaţiilor de pacienţi, membri în Comisia de sănătate. AGERPRES/(A - autor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)