Promovarea discuţiilor despre 'şpaga din sănătate' în contextul negocierilor pentru corectarea aberaţiilor din salarizarea angajaţilor are ca singur scop încercarea de a înlocui discuţiile publice despre efectele negative ale OUG 114/2018 (şi ale legii salarizării) cu tema şpăgilor, consideră reprezentanţii Federaţiei Solidaritatea Sanitară.

"Încercarea de abatere a atenţiei opiniei publice de la problemele legii salarizării, cu care se confruntă marea majoritate a angajaţilor din sănătate, la problemele legate de plăţile informale, ce caracterizează o minoritate a salariaţilor, constituie doar o manipulare politică, între cele două probleme lipsind legătura de cauzalitate pe care încearcă s-o sugereze guvernanţii. Presupunând că Guvernul ar reuşi rezolvarea problemei 'şpăgilor din sănătate', problemele generate de legea salarizării şi de OUG 114/2018 ar rămâne neschimbate. Considerăm că reprezentanţii Guvernului nu trebuie să vorbească lacrimogen despre şpagă, ci să aplice măsuri de reformă care au ca efect reducerea acestui fenomen. De asemenea, credem că nu măsurile anti-şpagă vor determina dispariţia plăţilor informale, ci reforma sistemului sanitar care să anuleze contextele care determină astfel de situaţii, propunerile noastre fiind centrate pe o astfel de abordare", se arată într-un comunicat al Federaţiei citate remis AGERPRES.

Sindicaliştii afirmă, în context, că au înaintat Ministerului Sănătăţii mai multe propuneri care ar fi putut duce la reducerea problemelor ce vizează corupţia şi plăţile informale din sectorul sanitar însă autorităţile nu au aplicat niciuna dintre aceste recomandări.

Solidaritatea Sanitară a propus introducerea concursului naţional de ocupare a posturilor de medici şi asistenţi medicali în cadrul negocierilor cu ministrul Sănătăţii, însă până în prezent propunerea nu a fost implementată deşi ministrul de resort a fost de acord cu organizarea de concursuri însă numai pentru medici.

Sindicaliştii au mai propus autorităţilor introducerea avertizorului de integritate care să creeze un cadru de protecţie necesar pentru salariaţii care sesizează încălcări ale prevederilor legale în unităţi. Deşi iniţial autorităţile din domeniu s-au angajat că va fi adoptat un ordin de ministru pe această temă, prevederea nu a fost introdusă.

O altă propunere a sindicaliştilor de la Solidaritatea Sanitară care nu a primit nicio reacţie din partea oficialilor a fost aceea referitoare la introducerea sistemului de despăgubire a pacienţilor pentru prejudicii. "Această propunere vizează înlocuirea sistemului malpraxis cu un model aplicat deja în mai multe state, centrat pe garantarea unui nivel de calitate a serviciilor medicale pentru toţi pacienţii. Pacienţii cărora le este încălcat acest drept au dreptul la despăgubire. Presiunea pe care o generează acest model pentru creşterea calităţii serviciilor medicale (şi eliminarea oricăror aspecte informale, inclusiv cele legate de plăţi) constituie cea mai importantă măsură anticorupţie, eliminând atât problemele ce au ca autori unii salariaţi din sănătate cât şi întregul sistem de corupţie creat pe tema asigurărilor de malpraxis", precizează sursa citată.

Adoptarea unei Strategii Naţionale de Management a resurselor Umane din Sănătate, crearea Agenţiei Sectoriale pentru Coordonarea Formării profesionale Continue şi Fondul Unic de Finanţare a Formării profesionale a Specialiştilor din Sănătate sunt două propuneri care nu au fost acceptate de Ministerul Sănătăţii.

Solidaritatea Sanitară a mai propus introducerea auditului tipului de muncă, o măsură care, potrivit sindicaliştilor, ar limita angajările la cele necesare pentru interesul unităţii/public, eliminând cazurile cu inflaţie de angajări. Potrivit acestora, Ministerul Sănătăţii a acceptat iniţial, ca principiu, această propunere, după care a revenit asupra ei.

Reprezentanţii Federaţiei consideră necesară o reformă a finanţării sistemului public de sănătate pentru a se asigura servicii medicale la nivelul posibilităţilor reale şi plata acestor servicii către spitale la nivelul costurilor de piaţă ale acestora, incluzând costurile salariale reale.

"Medicii nu ar mai trimite pacienţii să cumpere materiale şi medicamente (deoarece spitalele nu le au). Pacienţii nu ar mai percepe lipsa de resurse/resursele limitate ale sistemului ca aşteptare a şpăgii din partea personalului. Pacienţii nu ar mai fi tentaţi să plătească atenţii pentru a fi privilegiaţi din privinţa accesului la resurse. Pacienţii care nu sunt asiguraţi ar căpăta acest statut prin aplicarea soluţiilor indicate de noi, eliminând astfel tendinţa de a-şi înlătura sentimentul de vinovăţie prin sume de bani acordate unora dintre salariaţi", menţionează sursa citată.

Potrivit sindicaliştilor, Guvernul nu are în vedere o astfel de abordare iar singura concesie este finanţarea creşterilor salariale prin intermediul unor anexe la contractele pe care spitalele le încheie cu CNASS.

"Nu poţi lega picioarele unei persoane şi apoi s-o acuzi că nu aleargă! Cu alte cuvinte, Federaţia 'Solidaritatea Sanitară' nu poate fi acuzată de lipsă de implicare (în limitele competenţei) în problema corupţiei în condiţiile în care se refuză aplicarea propunerile noastre ce ar contribui la reducerea corupţiei. În condiţiile în care atât existenţa acestor propuneri cât şi refuzul implementării lor sunt dovedite, este evident că invitarea noastră oficială la rezolvarea problemei 'şpăgilor din sănătate' este una pur formală, guvernanţii nefiind interesaţi de propunerile noastre", subliniază comunicatul citat. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)