Peste 12.000 de pacienţi care se află în evidenţele Centrului Judeţean de Diabet din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Focşani se adresează periodic pentru tratamentele de care au nevoie unităţii sanitare, însă un singur medic diabetolog le asigură acestora consultaţii în spital.

"În evidenţele Centrului Judeţean de Diabet din cadrul spitalului judeţean avem în acest moment 60 de copii şi peste 12.000 de adulţi diagnosticaţi cu diabet. Spitalul are doi medici diabetologi, însă unul este în concediu de maternitate. Zilnic, asigurăm consultaţii pentru 50-60 de pacienţi, însă doar 40 de consultaţii sunt raportate către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în baza contractului pe care îl avem cu Casa. Restul sunt consultaţii pro-bono. Nu poţi să trimiţi acasă un om care vine de la 50 de kilometri. Unii bătrâni vin în baston, plătesc maşini să poată să ajungă la spital, nu putem să-i trimitem acasă fără a-i consulta sau a le da reţeta", a declarat pentru AGERPRES medicul Gina Monica Scutaru, şefa compartimentului de Diabet din cadrul Spitalului Judeţean.

O atenţie deosebită este acordată copiilor, dar şi părinţilor acestora, pentru care acceptarea diagnosticului este uneori dificilă.

"Copiii vin la noi fără niciun fel de programare. Încerc să ţin legătura cu ei în orice mod, pe telefon, prin WhatsApp. Sunt copii cărora, dacă nu le dai o şansă atunci când au nevoie, dacă nu găsesc o uşă deschisă, se închid şi sunt pierduţi definitiv. Uneori nu este simplu de acceptat acest diagnostic nici de către părinţi, mai ales pentru mame. Să îşi ştie copilul cu diabet pentru tot restul vieţii este foarte greu de acceptat. Toată starea de anxietate, neliniştea mamei, se transferă şi copilului şi atunci acesta acceptă mai greu diagnosticul", a fost de părere medicul Gina Scutaru.

Potrivit medicului diabetolog, cele mai mari probleme în a accepta diagnosticul o au adolescenţii, în ciuda faptului că medicina a evoluat, tratamentele s-au diversificat, astfel încât să le ofere o viaţă cât mai normală.

"La vârste mai fragede, copiii acceptă mai uşor diagnosticul. La adolescenţi apar mari probleme în ceea ce priveşte dieta, pentru că au un program din ce în ce mai neregulat. Acum avem suficiente tipuri de insulină, cu durată diferită de acţiune, astfel încât să poată să mănânce cum vor ei, la ce oră vor ei, fără să fie nevoiţi să-şi facă insulina neapărat la şcoală. Pentru că e o mare problemă în a-şi face insulina şi în a-şi testa glicemia la şcoală. Majoritatea nu acceptă, se feresc de colegi să facă aceste lucruri, să recunoască că au diabet. Se creează un complex din treaba asta. Din păcate, nu este educaţie suficientă cât să contracareze acest complex. Pentru că dacă cei din jur nu ar privi un astfel de adolescent într-un mod ciudat, atunci ar fi altceva", a afirmat medicul diabetolog.

Diabetul se numără printre afecţiunile cu cel mai mare risc, nu din cauza bolii în sine, ci a complicaţiilor care pot apărea.

"Diabetul prezintă un risc mare de complicaţii, care creează cele mai mari probleme pacientului. Vorbim de retinopatie diabetică, cu scăderea acuităţii vizuale, care poată să meargă până la orbire, de complicaţii renale, care pot ajunge până la stadiul de dializă, de arteriopatia membrelor inferioare, care poată să ducă până la amputaţii. Riscul cardiovascular în cazul unui diabetic este de două ori mai mare decât la o persoană sănătoasă. Dacă diabeticul nu este bine echilibrat, toate celelalte afecţiuni asociate, independente de diabet, vor evolua prost pe termen lung. Este o boală care nu lasă nimic neatins dacă este neglijată", a precizat Gina Scutaru.

Deşi în evidenţele Centrului Judeţean de Diabet figurează peste 12.000 de persoane diagnosticate cu diverse tipuri de diabet, nu există o evidenţă clară a numărului bolnavilor.

"Pacienţii nu mai vin doar la Centrul Judeţean de Diabet. În Vrancea, există şi reţea privată. Raportarea, deşi ar trebui să fie obligatorie, se lasă foarte greu aşteptată. Noi, ca centru judeţean, ar trebui să centralizăm toate datele de la cei şapte medici din judeţ, însă raportările ar trebui făcute lunar de toţi medicii. Raportările actuale sunt mai mult sau mai puţin exacte. (...) De asemenea, sunt pacienţi care preferă să îşi ia reţeta singuri şi nu figurează în registrele CNAS. Unii merg în străinătate şi îşi iau tratamentul de acolo. Nu poţi să ai controlul asupra cifrelor reale", a spus medicul diabetolog.

La nivel naţional, potrivit ultimelor statistici, incidenţa diabetului este de 12,4% din nivelul populaţiei, circa 823.000 de persoane fiind tratate în cadrul programului naţional de diabet. De asemenea, se constată o creştere a incidenţei diabetului în rândurile copiilor. În Vrancea, cel mai mic copil care se află în evidenţa Centrului Judeţan de Diabet este o fetiţă de trei ani, care a fost diagnosticată cu această boală la numai opt luni. AGERPRES / (A - autor: Dana Lepădatu, editor: Diana Dumitru; editor online: Magdalena Tănăsescu)