Bolile aparatului circulator, tumorile şi bolile aparatului digestiv sunt primele trei cauze ale deceselor înregistrate în anul 2017 în judeţul Dolj, potrivit Raportului stării de sănătate a comunităţii din judeţul Dolj pe anul 2017, publicat recent de Direcţia de Sănătate Publică.

În mediul urban cauzele de deces au fost aceleaşi, iar pentru mediul rural, locul trei este ocupat de decesele survenite prin bolile aparatului respirator.

"Probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate, din punct de vedere al indicelui de evidenţă, hipertensiunea arterială, diabetul, cardiopatia ischemică cronică, tumorile, ciroza şi alte hepatite cronice, tulburările mentale şi de comportament, BPCO, boala ulceroasă, bolile cerebro-vasculare", se menţionează în raport.

O problemă de sănătate în Dolj este tuberculoza, considerată un adevărat barometru al nivelului de trai al populaţiei, Doljul înregistrând pentru indicele de evidenţă valoarea 0,08 % în anul 2017. "Incidenţa a fost de 78,8 la o sută de mii, în scădere cu 0,6 la o sută de mii faţă de anul precedent, valoare care situează Doljul pe locul 5 pe ţară. Incidenţa la copii de 0-14 ani a înregistrat valoarea 17,7 la o sută de mii (în scădere faţă de anul precedent cu 11,9 la o sută de mii)", se mai spune în raport.

Mortalitatea generală în Dolj, în anul 2017, a înregistrat valoarea 13,7 la mie, în creştere cu 0,3 la mie faţă de 2016, cu o valoare scăzută mai scăzută, 9,9 la mie, pentru mediul urban (18,5 la mie pentru mediul rural) şi la sexul feminin, 12,9 la mie (14,6 la mie la sexul masculin).Valoarea înregistrată în judeţul Dolj este mai mare decât cea la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia (cu 1,1 la mie) şi decât valoarea înregistrată la nivel naţional (cu 1,9 la mie).

În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, aceasta a avut valoarea de 6,2 la mie, în creştere faţă de anul precedent, mai scăzută în urban 3,5 la mie (9,5 la mie în rural), valoarea înregistrată la nivelul judeţului fiind mai mică decât cea înregistrată la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia (7,3 la mie) şi decât valoarea înregistrată la nivel naţional (7,1 la mie).

Potrivit sursei citate, speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj în 2017 a fost 76,33 ani, mai crescută la femei - 80,62 ani (sexul masculin 72,20 ani), iar durata medie a vieţii a fost de 74,88 ani, mai crescută la sexul feminin - 78,43 ani (sexul masculin -71,42 ani).

"Numărul persoanelor cu handicap înregistrate a fost 16.891, în creştere faţă de anul precedent. Au predominat persoanele cu gradul II de handicap, în procent de 44,40 %, adulţii în procent de 88,54%. 29,88 % dintre persoane sunt cele aparţinând tipului fizic, urmate de tipurile mintal (18,95%) şi somatic (15,77%). 97,47% persoane cu handicap au fost neinstituţionalizate, iar 58,01% sunt din mediul urban", se precizează în raportul DSP Dolj.

Sporul natural a rămas negativ şi s-a înregistrat valoarea - 5,6 la mie, în creştere faţă de anul precedent cu 0,1 la mie, negativitatea fiind accentuată de mediul rural - 10,4 la mie (-1,8 la mie în mediul urban).

Judeţul Dolj are şapte oraşe (din care trei municipii), 104 comune, 378 sate, iar o pondere importantă a populaţiei ocupate este în agricultură. Populaţia în număr de 695.104 locuitori, este repartizată în proporţie de 55,21% în mediul urban şi 44,79% în mediul rural. Structura pe grupe de vârstă a populaţiei reflectă un proces constant de îmbătrânire demografică determinat de creşterea populaţiei adulte şi vârstnice concomitent cu scăderea numărului tinerilor. Populaţia peste 65 ani, în anul 2017, reprezintă 17,63% din populaţie, în creştere cu 0,13 % faţă de anul precedent. Procentul este mai crescut în mediul rural 21,12 % (14,80 % în mediul urban) şi la sexul feminin 20,48% (14,60% la sexul masculin).

Localităţi cu populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută, spor natural negativ (localităţi cu probleme demografice) sunt Gogoşu, Brabova, Seaca de Padure, Botoşeşti Paia, Greceşti, Terpeziţa, Bulzeşti.

Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj, la recensământul din 2011, în şapte sate nu mai era niciun locuitor (Chiaşu, Caraiman, Italieni, Malaica, Gruiţa, Zlătari, Cetăţuia), iar în alte 44 de sate (11,6% din totalul satelor) trăiau sub 100 de persoane (în 31 de sate erau sub 30 de persoane). AGERPRES/(AS - autor: Maria Mitrică, editor: Diana Dumitru, editor online: Gabriela Badea)