Lipsa unei legi a transplantului, un program naţional ineficient în domeniu, numărul redus de donatori, reprezintă marile problemele care au îngreunat activitatea de transplant de organe pe parcursul anului.

Un număr de 160 de donatori potenţiali de organe au fost înregistraţi în 2018, iar dintre ei au devenit reali doar 55. În acest an s-au realizat 102 transplanturi renale, 46 de ficat, trei de plămâni şi cinci de cord, după cum anunţa în luna noiembrie şefa Agenţiei Naţionale de Transplant, Anca Baculea.

Potrivit ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, sunt 37 de pacienţi care aşteaptă un transplant, după evidenţele dosarelor depuse la Direcţiile de Sănătate Publică, iar numărul de prelevări de organe a crescut faţă de anul trecut cu aproximativ 40%.

În ceea ce priveşte cadrul legal, ministrul Sorina Pintea anunţa în noiembrie că Legea transplantului a fost finalizată şi "cât de curând" va fi supusă dezbaterii publice. De asemenea, tot în acest an a fost reorganizată Agenţia Naţională de Transplant (ANT).

***Legea transplantului finalizată şi "cât de curând" în dezbatere

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, anunţa în noiembrie că va fi "în prima linie a donării de organe".

"Am finalizat Legea transplantului, am trimis-o la Guvern spre studiu, tehnică legislativă şi toate celelalte. Eu spun că va fi ceva care nu că va revoluţiona transplantul, ci îl va pune exact acolo unde îi este locul. Ministerul Sănătăţii s-a angajat, inclusiv la Guvern, că în luna decembrie va scoate această lege. Cât de curând o vom supune dezbaterii publice. O lege pe care am promis-o. Eu v-aş ruga să ne susţinem împreună, cred că nu mai este cazul să vă spun că voi fi în prima linie a donării de organe", afirma Pintea.

Ea a arătat, la bilanţul celor 11 luni de mandat, că viitoarea lege a transplantului va prevede ca spitalele judeţene de urgenţă cu secţie de Anestezie şi Terapie Intensivă să facă prelevare de organe. Potrivit demnitarului, au existat cazuri, în mai multe spitale judeţene, unde au fost declaraţi pacienţi în moarte cerebrală şi nu s-a făcut nicio prelevare de organe. Cu aceeaşi ocazie, Sorina Pintea preciza şi că Programul Naţional de Transplant va fi reorganizat, iar începând de la 1 ianuarie 2019 va fi gestionat de ANT.

***Agenţia Naţională de Transplant are de la jumătatea anului 2018 o nouă conducere

Pe 4 iulie, doctorul Alexandra Anca Baculea a devenit director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant. Baculea este medic primar chirurgie generală din anul 2013 şi a lucrat la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie "prof. dr. Octavian Fodor" din Cluj-Napoca.

"Se impune restructurarea Agenţiei Naţionale de Transplant, pentru buna funcţionare şi transparentizare a activităţii de transplant în România. Numirea de astăzi este un prim pas în acest sens. Am încredere că noul director executiv va reuşi să organizeze un sistem care să funcţioneze în condiţii optime, în beneficiul pacienţilor a căror viaţă depinde de efectuarea unui transplant. Mai mult, sperăm că nouă lege a transplantului va putea fi gata în cel mai scurt timp pentru consultare", ministrul Pintea, la vremea respectivă.

***160 de donatori potenţiali, iar dintre aceştia au devenit reali doar 55

Anca Baculea, aprecia în luna noiembrie că numărul de 55 de de donatori reali din 160 potenţiali este foarte mic.

"Anul acesta, în România, am avut 160 de donatori potenţiali. Dintre aceştia au devenit reali doar 55, foarte puţini ca şi număr. Din păcate, familiile unui număr de 50 de donatori nu au fost de acord cu prelevarea de organe, iar restul au avut alte probleme de sănătate care au făcut imposibilă prelevarea. Este foarte puţin din 160 doar 55 de donatori reali şi practic un număr de 102 transplanturi renale, 46 de transplanturi de ficat, trei de plămâni şi cinci de cord. Acestea sunt cifrele pe care Agenţia Naţională de Transplant le-a strâns în acest an", declara Anca Baculea.

Şefa ANT a mai spus cu acea ocazie că în Programul Naţional de Transplant sunt 41 de unităţi sanitare acreditate pentru prelevarea de organe, dar numai 11 din ele au desfăşurat activitate în domeniul transplantului.

Potrivit Ancăi Baculea, reorganizarea ANT este prima problemă care trebuie rezolvată la nivelul instituţiei. Totodată, ea subliniat importanţa Registrul donatorilor voluntari şi ca oamenii să ştie despre acest document în care oamenii să-şi dea acceptul pentru prelevarea de organe.

***57 de unităţi medicale au primit acreditare temporară pentru activităţi cu organe, ţesuturi, celule de origine umană

Măsurile de stimulare a transplantului de organe au continuat în toamnă cu aprobarea unei ordonanţe de urgenţă privitoare la acordarea acreditării temporare pentru 57 de unităţi care desfăşoară activităţi de donare, prelevare, conservare şi transplant al organelor, ţesuturilor şi celulelor de origine umană. Se crea, astfel, cadrul legal pentru ca aceste unităţi să îşi desfăşoare activitatea în baza acreditării temporare pentru o perioadă de maxim 6 luni, până la obţinerea unei noi acreditări.

***Tratative cu Germania şi Ungaria pentru a prelua pacienţii care au nevoie de transplant

În paralel, autorităţile au continuat discuţiile cu Germania şi Ungaria pentru a prelua pacienţii din România care au nevoie de transplant de organe. În acest context, în luna august, ministrul Sănătăţii a explicat că şi medicii din ţara noastră pot realiza transplanturi, problema în România fiind însă lipsa organelor. Potrivit Sorinei Pintea, pacientul care nu poate beneficia de transplant din cauza complicaţiilor, poate face în străinătate această operaţie, dacă găseşte o clinică disponibilă să preia cazul.

Ministrul Pintea adăuga că România are un acord ''perfect valabil" cu Eurotransplant şi sublinia că este nevoie de încurajarea donării de organe.

*** Transplanturi realizate în 2018 şi premiere

Printre transplanturile efectuate în 2018 se numără cele patru de plămâni realizate de echipa medicală de la Spitalul Clinic "Sf. Maria" din Bucureşti, dar şi cele de la Spitalul "C. I. Parhon" din Iaşi, unde medicii au efectuat mai multe intervenţii de transplant renal de la persoane aflate în moarte cerebrală.

De asemenea, şase transplanturi de cord au fost realizate la Institutul de Urgenţă de Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) Târgu Mureş. Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară, profesor doctor Horaţiu Suciu, consideră, însă, că numărul de transplanturi de cord este insuficient raportat la populaţia ţării.

Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti a anunţat, la rândul său, în luna noiembrie că reia activitatea de transplant, după o întrerupere de 10 ani, cu un transplant medular. Şi Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR) anunţa în iulie realizarea primelor transplanturi pediatrice din 2018.

În 2018, s-a înregistrat şi o premieră pentru sistemul public de sănătate. În martie s-a realizat un transplant parţial de cornee prin tehnica DMEK (Descemet Membrane Endothelial Keratoplasty) la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ''Dr. Carol Davila''.

***Cazul Călin Farcaş, decedat după ce a aşteptat doi ani un transplant de plămân

În ciuda acestor realizări au continuat să existe tragedii cauzate de lipsa organelor pentru transplant. În luna iulie Călin Farcaş, un tânăr de 29 de ani, din Braşov a murit la Institutul "Marius Nasta" din Capitală, după ce a aşteptat doi ani un transplant de plămân.

Ministrul Sănătăţii afirma la momentul respectiv că nicio ţară membră a Eurotransplant nu a acceptat cazul lui Călin Farcaş, deşi România are "un acord perfect valabil" cu Eurotransplant.

"Acest acord a fost încheiat în 2017. Din păcate, România nu şi-a respectat (...) atribuţiile şi contribuţiile pe care trebuia să le aducă Eurotransplant, astfel încât să poată să adere la această organizaţie în calitate de membru plin. Adică trebuia România să intre în acest circuit, adică să dea nişte organe ţărilor din Eurotransplant. Am început să facem asta în urmă cu două luni, când doi plămâni deja au plecat spre Eurotransplant", spunea atunci Pintea.

Farcaş suferea de hipertensiune pulmonară severă, având, potrivit medicilor, o boală rară. Tânărul a fost inclus în Programul naţional de hipertensiune pulmonară, dar nu a răspuns la tratament. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Ştefănescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Adrian Dădârlat)