Demnitatea umană şi dreptul la sănătate reprezintă principala temp de dezbatere ale ediţiei a XIII-a a Conferinţei Naţionale de Bioetică, desfăşurată în perioada 8-10 noiembrie la Iaşi, a declarat prof dr Vasile Astărăstoae, preşedintele de onoare al Conferinţei Naţionale de Bioetică, prof.dr Vasile Astărăstoae.

"În epoca contemporană, în care pragmatismul este deasupra oricăror altor sentimente, iar interacţiunea umană este evaluată numai prin pragmatism, bioetica vine să aducă o speranţă că în lumea ştiinţifică, mai ales în lumea medicală, şi relaţiile se vor întoarce la umanismul adevărat care să aibă sentimente de compasiune în care omul niciodată să nu fie un mijloc, ci întotdeauna să fie un scop", a declarat, pentru AGERPRES, prof.dr Vasile Astărăstoae.

Conform acestuia, există mari dileme în epoca contemporană dificil de rezolvat, cum ar fi, de exemplu, conflictul dintre hipertehnologizarea şi inteligenţa artificială care ar trebui să înlocuiască omul şi valorile la care se raportează omul.

"De aceea tema de anul acesta este veche la fel ca şi dreptul la sănătate, dar dreptul la sănătate prin prisma demnităţii umane. Demnitate umană pe care este foarte greu să o definim. Filosofii o denumesc într-un fel, teologii o definesc ca respect faţă de Creaţie, juriştii nu o definesc deloc, ci doar o pomenesc. În toate documentele internaţionale avem trecută demnitatea. În Declaraţia Universală privind Drepturile Omului se spune că omul trebuie să trăiască în demnitate, în Convenţia Europeană privind Drepturile Omului în articolul 1 se spune că omului trebuie să i se protejeze demnitatea, dar nimeni nu o defineşte", a spus Vasile Astărăstoae.

Demnitatea umană şi dreptul la îngrijiri de sănătate, Asistenţa spirituală şi psihologică în demnitatea umană, Etica aplicată sunt doar câteva dintre temele care se vor dezbate în aceste zile la Iaşi în cadrul celei de-a XIII-a Conferinţe Naţionale de Bioetică.

"Fiecare conferinţă de bioetică aduce ceva nou prin tematica pe care o stabilim şi prin lucrările pe care le primim. Organizatorii trasează tematica generală dar defapt dezbaterile şi subiectele care se discută le stabilesc participanţii care vin cu lucrări şi cu idei. Ce aduce nou conferinţa din acest an este o dezbatere privind bioetica şi drepturile pacientului în societatea contemporană, temă care este divizată în mai multe secţiuni. Vom vorbi despre demnitatea pacientului, indiferent de contexte, despre asistenţa spirituală a pacientului, acestea fiind aspecte foarte importante în medicina contemporană", a declarat prof.univ.dr Beatrice Ioan, organizatorul evenimentului.

La rândul său sociologul şi filosoful Antonio Sandu consideră că "avansul bioeticii este legat de a face bine cât şi rău", pe "capacitatea pe care ştiinţa la ora actuală o are în a face atât bine cât şi rău".

"Sigur că dacă rolul tradiţional al medicului este de a vindeca, avem nevoie acum de o ştiinţă care să vindece inclusiv societatea, care să vindece tarele pe care ştiinţa le poate aduce dacă scapă de sub control. Bioetica este un domeniu interdisciplinar între filosofie, sociologie, medicină, toate acestea făcând ca cercetarea să poată avansa într-o manieră umanistă, într-o manieră în care omul să fie în frunte, în care omul să primeze. Şi atunci cu toţii avem nevoie de un ghidaj de natură etică, cu atât mai mult într-o profesie cum este cea de medic, o profesie nobilă, dar care porneşte încă de la originile sale pe un fundament etic, moral, cum este de exemplu jurământul lui Hyopocrat, are nevoie să îşi actualizeze mereu aceste temelii ale sale şi să se întoarcă mereu la substratul umanist de la care a pornit", a declarat prof.univ.dr Antonio Sandu. AGERPRES / (A - autor: Daniela Malache, editor: Marius Frăţilă, editor online: Daniela Juncu)