Reprezentanţii Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România şi Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor susţin solicitările medicilor de familie. Ei spun că autorităţile ar trebui să considere medicina de familie o parte importantă a sistemului de sănătate.

"Noi am susţinut demersurile medicilor. Practic, toate problemele, toată birocraţia, tot ce înseamnă pus pe drumuri, noi le întâmpinăm. Practic, asupra noastră sunt efectele acestui contract-cadru pe care medicii îl semnează şi care de multe ori vedem cum noi ne împiedicăm - ba cu sistemul informatic care nu merge, ba cu trimiterea că trebuie să mergem la medicul specialist şi reţetele. Am susţinut şi susţinem demersul medicilor de familie. În partea a doua, faptul că există posibilitatea ca noi să nu beneficiem de serviciile medicilor de familie este o problemă mare pentru pacienţi în special pentru cei cronici care au nevoie de trimiteri, care au nevoie de reţete, care au nevoie de serviciile medicilor de familie, indiferent cum şi în ce fel, ceea ce ne pune într-o situaţie foarte dificilă", a declarat pentru AGERPRES preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice Radu Gănescu.

În opinia sa, autorităţile ar trebui să considere medicina de familie o parte importantă a sistemului de sănătate, având în vedere că se doreşte ca aceasta să se ocupe de partea de prevenţie şi depistare precoce.

"(...) Sunt foarte dezamăgit pentru că autorităţile din România nu consideră medicina de familie o parte importantă din sistemul de sănătate. Am văzut că medicii au cerut salarii mai mari şi cât de cât s-a încercat echilibrarea salariilor, creşterea acestora. Rezidenţii tot la fel, dar în acelaşi timp medicina de familie a fost lăsată la urmă, cu toate că pretenţiile noastre sunt mari. Vrem să facem prevenţie prin medicina de familie, vrem să facem depistare precoce, vrem să facem foarte multe lucruri, dar nu ne uităm în grădina medicinii de familie. Fără ei nu putem merge mai departe, cel puţin bolnavii cronici, dar şi autorităţile trebuie să considere medicina de familie o parte importantă din sistemul de sănătate", a explicat Gănescu.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor Vasile Barbu a spus că susţine revendicările medicilor de familie.

"Nu neapărat am susţinut să nu ne mai acorde consultaţii. Nu vrem ca măsura de protest să fie manifestată prin a ne bloca accesul la servicii medicale, dar îi înţelegem pe medicii de familie pentru că această procedură de protest se adresează Guvernului, Ministerului Sănătăţii, respectiv CNAS, iar revendicările lor ne privesc în mare majoritate şi pe noi pacienţii pentru că toate duc către interesul pacientului, inclusiv finanţarea. În ultimii ani s-a transformat medicina de familie într-un act birocratic. Nu mai este un act medical. (...) Cabinetul medicului de familie a sărăcit în continuu din cauza stagnării tarifării, plafonării venitului cabinetului de medicina familiei. (...) A ajuns medicul cu cel mai mic salariu din sistemul de sănătate. Spitalele şi-au mărit salariile în ultimii ani", a declarat Barbu pentru AGERPRES.

El a afirmat că medicii de familie au dreptate în privinţa finanţării şi în ce priveşte partea de birocraţie a sistemului.

"Au dreptate în ce priveşte finanţarea. În ce priveşte birocratizarea ştim foarte bine că mergem la cabinetul medicului de familie şi stăm la coadă de multe ori că ba nu merge sistemul, ba trebuie să stea să scrie în nu ştiu câte registre, deşi avem un sistem informatic, ba ne ducem şi spun - ştiţi, eu nu vă pot da medicamentul acesta pentru că cei de la casă mi-au interzis să vi-l dau. Medicului de familie i se impută foarte multe dintre analizele medicale, medicamente. Se trezeşte în fiecare an că are de plătit la nivelul de zeci de mii de lei. Şi atunci ce face? Se abţine să mai facă anumite prescrieri", a afirmat reprezentantul ANPP.

El a mai spus că marile centre medicale private ar dori să preia partea de medicină de familie.

"Se pare că problema de a lovi în medicina de familie este interesul de a prelua de către centrele mari private medicina de familie şi în felul acesta golim mediul rural de medici de familie. (...) Avem peste 600 de localităţi fără medici de familie", a mai declarat Barbu.

Medicii de familie anunţă că îşi vor continua protestul şi nu vor semna actele adiţionale la contractul-cadru cu Casa Naţională de Sănătate, fiind nemulţumiţi de fondurile alocate.

Vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, Sandra Alexiu Adalgiza, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că mai puţin de jumătate dintre medicii de familie au semnat acte adiţionale cu Casa de Asigurări de Sănătate. AGERPRES/(A-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)