Putin probabil va escalada războiul din Ucraina, în pofida eforturilor de pace ale lui Trump (Reuters)
Președintele rus Vladimir Putin respinge apelurile de a negocia pacea cu Kievul, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate Kremlinului, potrivit cărora recentele atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-au întărit convingerea că trebuie să continue războiul, cel puțin pentru moment.
Două dintre surse, vorbind sub condiția anonimatului, au spus că, în schimb, Putin va escalada probabil conflictul, intrat deja în al cincilea an. Una dintre ele, care se întâlnește cu regularitate cu președintele rus, a descris o 'probabilitate mare' de escaladare în lunile următoare.
Comentariile intervin după ce președintele american Donald Trump a declarat luni că Putin dorește ca războiul să se încheie și că o soluționare este 'mai aproape decât își dau seama oamenii'.
Trump a avut convorbiri telefonice separate cu Putin și cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, săptămâna trecută. Republicanul s-a întâlnit cu Zelenski la summitul NATO de miercuri, unde președintele ucrainean a spus că au discutat 'idei pentru a aduce pacea mai aproape'.
Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Una dintre persoanele familiarizate cu gândirea lui Putin a spus că acesta a insistat să atingă obiectivul cheie de a captura restul regiunii Donbas din estul Ucrainei, unde progresele Rusiei au încetinit în acest an. Aceeași sursă a declarat că Putin a mustrat recent un grup de consilieri care sugerau un compromis bazat pe un armistițiu de-a lungul liniilor frontului actuale. A doua sursă a spus că Putin crede că Rusia va captura în curând Donbasul.
Președintele rus a respins public apelul lui Zelenski din iunie pentru o întâlnire și un armistițiu.
'Rusia este pregătită pentru o încheiere pașnică (a războiului), dar are suficientă capacitate pentru a acționa independent și a continua operațiunea militară specială', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o solicitare de comentarii pentru acest articol.
Ca răspuns la o solicitare de comentarii adresată biroului lui Zelenski, un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că rapoartele serviciilor de informații ale Kievului din ultimele luni reflectă faptul că Putin se pregătește pentru noi pași în război, mai degrabă decât pentru pace, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene.
Unii analiști militari occidentali cred că Rusia ar avea nevoie de o recrutare militară obligatorie pentru a atinge obiectivul de a cuceri Donbasul. Recrutarea este o mișcare nepopulară din punct de vedere politic pe care Putin a fost reticent să o facă încă de la începutul războiului.
Experți militari ruși au discutat din ce în ce mai mult despre escaladare în public, inclusiv despre posibilitatea de a ataca ținte europene, cum ar fi baze NATO din țările baltice.
Un astfel de pas ar risca să atragă Rusia într-o confruntare directă cu alianța condusă de SUA, testând angajamentul NATO conform căruia un atac asupra unei națiuni membre constituie un atac asupra tuturor. Rusia ar putea încerca să producă tensiuni în interiorul NATO cu atacuri izolate, comparabile cu un recent atac cu drone rusești asupra României, potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI), un think tank de apărare și securitate din Londra.
'Rușii nu ar viza un război cu NATO. Dar ar putea fi folosit pentru a diviza NATO cu privire la modul de răspuns', a spus Watling. El a adăugat că tensiunile sporite cu NATO i-ar putea oferi lui Putin o justificare politică în cadrul Rusiei pentru recrutarea militară.
Crește costul războiului
Atacurile repetate asupra rafinăriilor de petrol, porturilor și depozitelor de stocare din Rusia și din regiunile ucrainene aflate sub ocupație rusă au cauzat penurii severe de combustibil, aducând impactul războiului asupra a milioane de ruși. Rata de aprobare a lui Putin rămâne ridicată, dar recent a atins cel mai scăzut nivel de la începutul războiului în 2022, arată un sondaj.
Aliații Ucrainei au profitat de ceea ce ei numesc o schimbare de impuls în război. Unii solicită sancțiuni economice suplimentare pentru a-l forța pe Putin să pună capăt conflictului.
Succesele recente ale Ucrainei, însă, l-au înfuriat și mai tare pe Putin și l-au determinat să ofere un răspuns dur, potrivit persoanei care se întâlnește regulat cu Putin.
Forțele rusești au lansat două atacuri majore cu drone și rachete asupra Ucrainei în ultima săptămână, inclusiv asupra capitalei Kiev, ucigând zeci de civili. Moscova a declarat că atacurile au lovit ținte militare.
Adresându-se săptămâna trecută generalilor, într-o intervenție televizată, Putin a declarat că atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice înseamnă că Rusia va încerca să cucerească mai mult teritoriu ucrainean de-a lungul frontierei, dincolo de Donbas, ca 'zonă de securitate'.
Un fost oficial al Ministerului Apărării rus, Andrei Ilnițki, a declarat într-un articol din 29 iunie pentru ziarul Kommersant că escaladarea conflictului ar putea începe cu distrugerea a 30 de situri industriale majore din Ucraina, inclusiv o oțelărie și portul Odesa.
Rusia a provocat deja pagube extinse întreprinderilor comerciale și porturilor din Ucraina. Producția și exporturile au fost, de asemenea, afectate de atacurile repetate ale Rusiei asupra instalațiilor energetice.
Ilnițki a adăugat că următoarea fază ar putea include atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și România, precum și asupra instalațiilor din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina.
Întrebat despre articolul lui Ilnițki, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov, a declarat reporterilor săptămâna aceasta că Rusia ar trebui să își consolideze propria securitate și nu poate 'închide ochii' în fața militarizării Europei.
Un război de uzură în Donbas
Discuțiile despre escaladarea Rusiei vin în contextul în care progresul lent al acesteia pe câmpul de luptă a ridicat posibilitatea că va fi nevoie de mult timp și de nenumărate victime pentru a cuceri Donbasul.
Până în prezent, aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau au fost dați dispăruți de la invazia la scară largă de la începutul anului 2022, dintre care 1,4 milioane ruși, potrivit unei estimări recente a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Niciuna dintre părți nu publică date despre victimele din rândul militarilor.
Trupele Rusiei s-au chinuit să avanseze în acest an de-a lungul liniei frontului de 1.200 km, în timp ce dronele Ucrainei contracarează avantajul numeric al Rusiei în ceea ce privește trupele. În ultimele săptămâni, Rusia a atacat orașul estic Kostiantinivka, unul dintre numeroasele orașe din 'centura de fortărețe' a Ucrainei, un front defensiv critic în regiunea Donețk.
Pe 3 iulie, Putin a declarat că forțele ruse au cucerit Kostiantinivka. Ucraina a negat acest lucru.
O zi mai târziu, în timpul unei convorbiri telefonice cu Trump, Putin a încercat să-l convingă că 'Rusia va prelua restul de o cincime din regiunea Donețk din Donbas, pe care Ucraina încă o controlează.
Putin, a declarat sursa care se întâlnește cu el cu regularitate, consideră câștigarea controlului asupra regiunii o chestiune de principiu, spunând că președintele rus 'are nevoie de ceva care să semene a victorie'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Purtător de cuvânt al NATO despre drona doborâtă în spațiul aerian românesc: Drona pare să fie rusească
Purtătorul de cuvânt al Cartierului General al Comandamentului Aliat pentru Operații (SHAPE) al NATO, colonelul american Martin O'Donnell, a declarat că drona doborâtă în noaptea de sâmbătă spre duminică în spațiul aerian românesc pare să fie rusească, relatează Reuters. 'Detalii suplimentare privind
Poliția elvețiană caută martori după un incendiu declanșat voluntar lângă ambasada României
Poliția elvețiană a anunțat vineri că în continuare caută martori în cadrul anchetei legate de incendiu despre care suspectează că a fost declanșat în mod intenționat în fața ambasadei României la Berna, relatează AFP. Incendiul a survenit luni și, conform primelor constatări, pare că a fost 'provocat în mod voluntar'
România sprijină extinderea listei limbilor oficiale ale UE cu catalana, basca și galiciana
România se numără printre țările membre ale UE care susțin eforturile Spaniei de a fi recunoscute ca limbi oficiale ale UE catalana, basca și galiciana, în timp ce Belgia, Irlanda, Portugalia și Slovenia și-au exprimat în grade diferite sprijinul pentru această propunere, iar Croația a declarat că nu se va opune acestei măsuri, cu condiția ca serviciile com
Rusia atacă portul Izmail din #Ucraina, provocând un incendiu la infrastructura portuară
Rusia a atacat în cursul nopții zona portului Izmail, cel mai mare port ucrainean de la Dunăre, provocând pagube și declanșând un incendiu, au anunțat autoritățile regionale din Odesa, citate de Reuters. Izmail, situat în sudul regiunii Odesa, în apropierea frontierei cu România, este un important punct de t
Ambasadorii țărilor NATO discută despre recentele încălcări ale spațiului aerian în Polonia și România
Ambasadorii țărilor membre ale NATO s-au întâlnit miercuri pentru a discuta despre recentele încălcări ale spațiului aerian în Polonia și România, precum și despre incidentele recente cu drone, a anunțat Alianța într-un comunicat, relatează agențiile Reuters și EFE. Membrii NATO 'și-au exprimat deplina solidaritate și su
Rusia acuză România că oferă sprijin militar direct Ucrainei
Autoritățile din România acordă sprijin militar direct Ucrainei, a declarat Iuri Pilipson, directorul Departamentului al II-lea pentru Europa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, într-un interviu acordat duminică agenției TASS. 'Astăzi, România este deja implicată în furnizarea de sprijin militar-logistic di
UPDATE/ O dronă a intrat în Bulgaria dinspre România și a explodat la 100 de metri de graniță
Premierul bulgar, Rumen Radev, a declarat sâmbătă, după o reuniune a Consiliului de Securitate din cadrul Consiliului de Miniștri, că o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord, la ora 8:10, și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar, transmite BTA. Incidentul s-a produs în imediata apr
Bulgaria, România și Spania au semnat un acord pentru misiuni comune de poliție aeriană
Forțele aeriene din Bulgaria, România și Spania au semnat un acord tehnic trilateral pentru desfășurarea de operațiuni transfrontaliere de poliție aeriană în cadrul NATO, afirmă joi Ministerul bulgar al Apărării într-un comunicat, relatează agenția EFE. Conform anunțului, înțelegerea a fost încheiată în virt
Comisia Europeană va evalua impactul amendamentelor adoptate de Parlament la legea decarbonizării din România
Comisia Europeană va evalua dacă modificările aduse de Parlamentul României la legea decarbonizării pot afecta îndeplinirea jalonului 114 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), privind reforma sectorului energetic și eliminarea treptată a capacităților de producție pe bază de cărbune și lignit, a declarat joi pentru AGERPRES un purtător de
Român reținut în Italia pentru uciderea fostei partenere, o româncă stabilită la Torino
Daniel Trandafir, un român în vârstă de 45 de ani, a fost reținut miercuri de polițiștii din Torino în ancheta privind moartea fostei sale partenere Daniela Florea, în vârstă de 35 de ani, găsită fără viață pe 20 iulie în apartamentul său din orașul italian. Procurorii îl acuză de femicid, ascunderea cadavrului și violență dome
Miniștrii de externe ai României și Serbiei au discutat despre restabilirea legăturii feroviare transfrontaliere (Tanjug)
Ministrul român de externe, Oana Țoiu, și omologul său sârb, Marko Djuric, au abordat marți posibilitatea restabilirii legăturii feroviare transfrontaliere dintre România și Serbia, în cadrul unei convorbiri telefonice în care au analizat situația de pe Dunăre, afectată de nivelul excepțional de scăzut al apei. Potrivit unui comun
Secretarul adjunct al apărării SUA Elbridge Colby apreciază abordarea proactivă a României în NATO
Secretarul adjunct al apărării din SUA Elbridge Colby a afirmat marți că apreciază abordarea proactivă a României în ceea ce privește împărțirea responsabilităților în cadrul Alianței Nord-Atlantice, în urma întâlnirii avute la Pentagon cu consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca.
Valurile de caniculă din Italia au ucis cinci lucrători agricoli, inclusiv un tânăr român
Valurile de caniculă care au asfixiat Italia în ultimele luni au provocat decesul a cinci lucrători agricoli, cel mai recent caz survenind duminica trecută, când un tânăr român în vârstă de 19 ani a murit din cauza căldurii sufocante în timp ce culegea roșii în apropiere de Cremona, potrivit sindicatului Flai Cgil, rela
Tribunalul UE respinge cererea de suspendare a deciziei privind ridicarea parțială a imunității Dianei Șoșoacă
Tribunalul Uniunii Europene a respins cererea eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă de suspendare a deciziei prin care Parlamentul European i-a ridicat parțial imunitatea parlamentară. În Ordonanța pronunțată de vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene, Savvas Papasavvas, în cauza T-283/26 R, instanța a apreciat că nu sunt &
''Suntem uniți împotriva discriminării, rasismului și urii'', se menționează într-o declarație a Comisiei Europene de Ziua europeană de comemorare a Holocaustului romilor
''Suntem uniți împotriva discriminării, rasismului și urii în toate formele lor'', iar confruntarea cu această moștenire este un pilon fundamental al Cadrului strategic pentru romi 2020-2030, care promovează incluziunea acestora în toate aspectele vieții, se menționează într-o declarație comună a președintei Comisiei Europene,










