România, exemplu de creștere a capacității interne de implementare a hotărârilor CEDO în 2025 (raport)
România se numără printre țările care au făcut progrese semnificative în implementarea hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în 2025, deși, pe total, persistă numeroase provocări importante, potrivit raportului de activitate anual al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei dat publicității miercuri, la Strasbourg.
Potrivit acestui raport, Comitetul de Miniștri, care este responsabil de supravegherea implementării hotărârilor CEDO de către statele membre, a închis, în total, 949 de cazuri în cursul anului trecut, comparativ cu 894 de cazuri în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 6,2%.
Raportul menționează faptul că România a înregistrat cea mai mare scădere a cazurilor totale și a celor principale aflate în așteptare pentru implementare completă în cursul anului trecut (-124, respectiv -27). Austria, Estonia, Franța, Germania și Lituania au înregistrat, de asemenea, reduceri semnificative ale numărului de cazuri principale aflate în așteptare.
În același timp, persistă provocări semnificative în implementarea hotărârilor ce includ complexitatea cazurilor primite, creșterea continuă a numărului de cazuri principale aflate în așteptare și faptul că peste 500 de cazuri principale sunt în așteptare de mai bine de cinci ani.
În lumina complexității tot mai mari a volumului de cazuri aflate în așteptare, raportul subliniază importanța strategică a statelor de a-și crește și mai mult capacitatea internă de a implementa hotărârile CEDO, evidențiind exemplul pozitiv al României.
În raport este subliniată absența în continuare a participării și a informărilor din partea Federației Ruse ca un obstacol sistemic major.
Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei în 2022, dar continuă să aibă obligația legală de a pune în aplicare hotărârile relevante ale CEDO.
Pe de altă parte, raportul evidențiază evoluțiile pozitive în ceea ce privește Ucraina, care au dus la închiderea a 97 de cazuri - inclusiv 11 cazuri principale - în 2025, în pofida circumstanțelor dificile cauzate de război.
În ceea ce privește România, raportul menționează totalul cazurilor primite de la ratificarea Convenției Europene (2223) și a celor închise până în prezent (1936).
În 2025, Comitetul de Miniștri a primit de la CEDO 22 de cauze împotriva României pentru a supraveghea executarea hotărârilor, comparativ cu 51 în 2024 și 87 în 2023.
Dintre noile încălcări descoperite de CEDO în 2025, majoritatea au vizat investigații penale efectuate de la începutul anilor 1990 privind reprimările violente ale demonstrațiilor antiguvernamentale la căderea regimului comunist, violența domestică și libertatea de exprimare.
La 31 decembrie 2025, erau 287 de cazuri în așteptarea executării (comparativ cu 411 în 2024 și 476 în 2023), dintre care 33 erau cazuri principale clasificate sub procedură extinsă (comparativ cu 37 în 2024 și 2023), iar 50 erau cazuri principale clasificate sub procedură standard.
Dintre cazurile principale aflate în procedură extinsă, 21 au fost în așteptare timp de cinci ani sau mai mult. În mod similar, 27 dintre cazurile principale aflate în procedură standard au fost în așteptare timp de cinci ani sau mai mult (comparativ cu 38 în 2024 și 30 în 2023).
Autoritățile române au depus 29 de planuri de acțiune, 94 de rapoarte de acțiune și 46 de comunicări. S-au așteptat planuri de acțiune/rapoarte de acțiune actualizate sau comunicări care să conțină informații suplimentare pentru 19 grupuri/cazuri, în care fie termenul stabilit de Comitetul de Miniștri în această privință a expirat (cinci cazuri), fie feedback-ul a fost trimis de Departamentul pentru Executarea Hotărârilor din cadrul Consiliului Europei (DEJ) înainte de 1 ianuarie 2025 (14 cazuri).
Plata integrală a satisfacției juste acordate de CEDO a fost înregistrată în 65 de cazuri în 2025, în timp ce confirmarea plății integrale și/sau a dobânzii de întârziere era așteptată în 46 de cazuri pentru care termenul indicat în hotărârea Curții a depășit șase luni.
Principalele realizări de anul trecut au vizat închiderea a 146 de cazuri, inclusiv patru cazuri principale aflate sub supraveghere sporită și 27 de cazuri principale aflate sub supraveghere standard.
Închiderea mai multor cazuri principale a fost posibilă ca urmare a unor factori precum modificările legislative, în special referitoare la garanțiile împotriva suprapunerii procedurilor penale și administrative în domeniul fiscal, regimul de detenție al deținuților clasificat automat ca 'periculos' și deficiențele ce guvernează activitatea institutelor medico-legale; alinierea practicii judiciare naționale la constatările CEDO, în special în ceea ce privește drepturile apărării în procedurile penale, precum și aplicarea de către instanțele naționale a criteriilor 'Engel' în cazul procedurilor care nu sunt clasificate ca penale conform legislației naționale, menținându-se astfel protecția Convenției.
În plus, 115 cazuri repetitive au fost închise deoarece nu mai erau necesare sau posibile alte măsuri individuale.
Progrese notabile în cazurile care sunt încă în curs includ avansul realizat de autoritățile române în îmbunătățirea condițiilor de detenție și a îngrijirii medicale pentru deținuții care suferă de boli grave sau terminale. De asemenea, a avut loc o consolidare a remediului preventiv pentru a aborda eficient plângerile legate de supraaglomerare și condițiile materiale de detenție.
Cauzele în așteptare la data de 31 decembrie 2025 includ, în mod notabil, cazuri referitoare la anchete ineficiente privind acuzațiile de violență sexuală; cazuri referitoare la utilizarea nejustificată a armelor de foc sau la maltratarea de către agenți ai forțelor de ordine și anchete penale ineficiente, inclusiv cele legate de posibile motive discriminatorii; un caz referitor la lipsa de garanții în cadrul legal care reglementează supravegherea secretă; un caz implicând multiple încălcări legate de reținerea secretă a reclamantului și de 'extrădare extraordinară' în timpul unei operațiuni secrete de extrădare a CIA; cazuri referitoare la nepunerea în aplicare a unor decizii interne; cazuri legate de absența recunoașterii și protecției legale pentru cuplurile de același sex, precum și lipsa unui cadru legal clar și previzibil pentru recunoașterea identității de gen și un caz referitor la lipsa unor căi eficiente pentru obținerea reparații în cazuri de presupusă neglijență medicală. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Reuniune la Ambasada României la Canberra privind cooperarea dintre România și Australia în domeniul IT și al inteligenței artificiale
Ambasada României în Australia a organizat, miercuri, o reuniune dedicată oportunităților de cooperare dintre România și Australia în domeniile IT și inteligenței artificiale. Evenimentul, desfășurat la sediul misiunii diplomatice, a reunit peste 20 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului Federal austra
Securitatea la Marea Neagră, în centrul unui simpozion organizat de România și Belgia
Securitatea la Marea Neagră, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea Flancului Estic al NATO s-au aflat în centrul unui simpozion organizat la Bruxelles de Ambasada României în Belgia, Ministerul belgian al Afacerilor Externe și Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale. Evenimentul, desfășurat luni în contextul ani
Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia României de a închide Consulatul General al Federației Ruse din Constanța
Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia neprietenoasă a României privind închiderea Consulatului General al Federației Ruse din Constanța, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de TASS și Lenta.ru. 'Acțiunile neprietenoase ale autorităților române cu siguranță nu v
VIDEO Dronă căzută la Galați/56 de țări condamnă la ONU comportamentul 'inacceptabil' al Rusiei
Peste 56 de țări, în special membre ale Uniunii Europene și ale NATO, au denunțat luni la ONU comportamentul 'inacceptabil' al Rusiei după prăbușirea unei drone pe o clădire la Galați în România, săptămâna trecută, conform unei declarații citite de ministrul român de externe, Oana Țoiu, scrie AFP. '&Ic
Un diplomat rus afirmă că România este dispusă să dea vina pe Rusia pentru orice incident
Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organismele internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, a declarat luni că România este dispusă să atribuie Rusiei orice incident 'neplăcut', comentând impactul unei drone asupra unei clădiri din orașul românesc Galați, care a avut loc săptămâna trecută, relatează EFE.
Nava de asalt amfibiu 'Castilla' aduce în România 200 de infanteriști marini spanioli
Nava de asalt amfibiu 'Castilla', aparținând Marinei spaniole, se îndreaptă spre România cu cea mai mare parte a militarilor din infanteria marină spaniolă care vor participa la o nouă misiune pe flancul estic al NATO, potrivit portalului Infodefensa.com La bord se află, de asemenea, vehicule Vamtac și Pirana IIIC, precum și echipamen
Dronă căzută la Galați: Kremlinul susține că nu a primit răspuns la cererea adresată României de a examina resturile dronei
Rusia nu a primit până acum un răspuns din partea Bucureștiului la afirmația președintelui Vladimir Putin potrivit căreia Moscova este gata să examineze epava dronei care s-a prăbușit în Rom&
Dronă căzută la Galați/Zelenski îi mulțumește președintelui Dan pentru claritate,după ce acesta a anunțat că drona e de proveniență rusească
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit duminică președintelui român Nicușor Dan pentru claritate într-o postare pe platforma X, după ce acesta a afirmat că drona prăbușită la
Dronă căzută la Galați: Reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU luni
Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a anunțat că luni, la ora locală 15:00, va avea loc la sediul ONU din New York o reuniune în sesiune specială a Consiliului de Securitate, la solicitarea țării noastre. 'Imediat după
Dronă căzută la Galați/Oficial de rang înalt din Senatul SUA reafirmă sprijinul Washingtonului pentru România
Președintele Comisiei pentru Relații Externe din Senatul SUA, senatorul republican Jim Risch, a condamnat sâmbătă, într-o postare pe rețeaua X, 'încălcarea nesăbuită a spațiului aerian românesc de către Rusia' și a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru România și aliații NATO, după
Dronă căzută la Galați/Tusk: Țările membre ale NATO ar trebui să ia 'în serios', în sfârșit, 'provocările' Rusiei
Țările membre ale NATO ar trebui să ia 'în serios', în sfârșit, 'provocările' Rusiei, cum a fost și incidentul cu drona prăbușită în România, dar și afirmații ca cele făcute de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căruia 'cetățenii UE nu vor mai putea dormi liniștiți', a declarat sâmbătă premierul
Dronă căzută la Galați/UE: Rusia, responsabilă pentru acțiunile care amenință securitatea cetățenilor europeni
Uniunea Europeană condamnă ferm 'incidentul grav' de vineri, când o dronă rusească încărcată cu explozibili, implicată într-un atac asupra Ucrainei, s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, a transmis Înaltul Reprezentant al UE, în numele statelor membre, într-un comunicat publicat vineri seara pe site-ul Consiliului
Drona prăbușită la Galați era rusească, confirmă NATO
Drona căzută în noaptea de joi spre vineri peste un bloc de locuințe la Galați, în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, este de origine rusească, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), Martin O'Donnell, transmite Reuters. Ministerul român
Putin susține că originea dronei căzute la Galați nu este clară și cere ca Rusia să investigheze epava aparatului
Președintele rus Vladimir Putin a pus vineri sub semnul întrebării originea rusească a dronei care s-a prăbușit noaptea trecută peste un bloc din Galați și a cerut României dovezi în acest sens, relatează agențiile Reuters și EFE. Vorbind în fața presei la finalul unei vizite în Kazahstan, președintele rus a susți
Dronă căzută la Galați/ Dmitri Medvedev critică UE și susține că statele europene sunt 'parte a războiului'
Statele Uniunii Europene ar face mai bine să tacă în legătură cu atacul unei drone asupra unui bloc de locuințe din România, întrucât toate sunt implicate direct în războiul cu Rusia, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, pe canalul său de pe 'Max', relatează TASS.