România, exemplu de creștere a capacității interne de implementare a hotărârilor CEDO în 2025 (raport)
România se numără printre țările care au făcut progrese semnificative în implementarea hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în 2025, deși, pe total, persistă numeroase provocări importante, potrivit raportului de activitate anual al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei dat publicității miercuri, la Strasbourg.
Potrivit acestui raport, Comitetul de Miniștri, care este responsabil de supravegherea implementării hotărârilor CEDO de către statele membre, a închis, în total, 949 de cazuri în cursul anului trecut, comparativ cu 894 de cazuri în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 6,2%.
Raportul menționează faptul că România a înregistrat cea mai mare scădere a cazurilor totale și a celor principale aflate în așteptare pentru implementare completă în cursul anului trecut (-124, respectiv -27). Austria, Estonia, Franța, Germania și Lituania au înregistrat, de asemenea, reduceri semnificative ale numărului de cazuri principale aflate în așteptare.
În același timp, persistă provocări semnificative în implementarea hotărârilor ce includ complexitatea cazurilor primite, creșterea continuă a numărului de cazuri principale aflate în așteptare și faptul că peste 500 de cazuri principale sunt în așteptare de mai bine de cinci ani.
În lumina complexității tot mai mari a volumului de cazuri aflate în așteptare, raportul subliniază importanța strategică a statelor de a-și crește și mai mult capacitatea internă de a implementa hotărârile CEDO, evidențiind exemplul pozitiv al României.
În raport este subliniată absența în continuare a participării și a informărilor din partea Federației Ruse ca un obstacol sistemic major.
Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei în 2022, dar continuă să aibă obligația legală de a pune în aplicare hotărârile relevante ale CEDO.
Pe de altă parte, raportul evidențiază evoluțiile pozitive în ceea ce privește Ucraina, care au dus la închiderea a 97 de cazuri - inclusiv 11 cazuri principale - în 2025, în pofida circumstanțelor dificile cauzate de război.
În ceea ce privește România, raportul menționează totalul cazurilor primite de la ratificarea Convenției Europene (2223) și a celor închise până în prezent (1936).
În 2025, Comitetul de Miniștri a primit de la CEDO 22 de cauze împotriva României pentru a supraveghea executarea hotărârilor, comparativ cu 51 în 2024 și 87 în 2023.
Dintre noile încălcări descoperite de CEDO în 2025, majoritatea au vizat investigații penale efectuate de la începutul anilor 1990 privind reprimările violente ale demonstrațiilor antiguvernamentale la căderea regimului comunist, violența domestică și libertatea de exprimare.
La 31 decembrie 2025, erau 287 de cazuri în așteptarea executării (comparativ cu 411 în 2024 și 476 în 2023), dintre care 33 erau cazuri principale clasificate sub procedură extinsă (comparativ cu 37 în 2024 și 2023), iar 50 erau cazuri principale clasificate sub procedură standard.
Dintre cazurile principale aflate în procedură extinsă, 21 au fost în așteptare timp de cinci ani sau mai mult. În mod similar, 27 dintre cazurile principale aflate în procedură standard au fost în așteptare timp de cinci ani sau mai mult (comparativ cu 38 în 2024 și 30 în 2023).
Autoritățile române au depus 29 de planuri de acțiune, 94 de rapoarte de acțiune și 46 de comunicări. S-au așteptat planuri de acțiune/rapoarte de acțiune actualizate sau comunicări care să conțină informații suplimentare pentru 19 grupuri/cazuri, în care fie termenul stabilit de Comitetul de Miniștri în această privință a expirat (cinci cazuri), fie feedback-ul a fost trimis de Departamentul pentru Executarea Hotărârilor din cadrul Consiliului Europei (DEJ) înainte de 1 ianuarie 2025 (14 cazuri).
Plata integrală a satisfacției juste acordate de CEDO a fost înregistrată în 65 de cazuri în 2025, în timp ce confirmarea plății integrale și/sau a dobânzii de întârziere era așteptată în 46 de cazuri pentru care termenul indicat în hotărârea Curții a depășit șase luni.
Principalele realizări de anul trecut au vizat închiderea a 146 de cazuri, inclusiv patru cazuri principale aflate sub supraveghere sporită și 27 de cazuri principale aflate sub supraveghere standard.
Închiderea mai multor cazuri principale a fost posibilă ca urmare a unor factori precum modificările legislative, în special referitoare la garanțiile împotriva suprapunerii procedurilor penale și administrative în domeniul fiscal, regimul de detenție al deținuților clasificat automat ca 'periculos' și deficiențele ce guvernează activitatea institutelor medico-legale; alinierea practicii judiciare naționale la constatările CEDO, în special în ceea ce privește drepturile apărării în procedurile penale, precum și aplicarea de către instanțele naționale a criteriilor 'Engel' în cazul procedurilor care nu sunt clasificate ca penale conform legislației naționale, menținându-se astfel protecția Convenției.
În plus, 115 cazuri repetitive au fost închise deoarece nu mai erau necesare sau posibile alte măsuri individuale.
Progrese notabile în cazurile care sunt încă în curs includ avansul realizat de autoritățile române în îmbunătățirea condițiilor de detenție și a îngrijirii medicale pentru deținuții care suferă de boli grave sau terminale. De asemenea, a avut loc o consolidare a remediului preventiv pentru a aborda eficient plângerile legate de supraaglomerare și condițiile materiale de detenție.
Cauzele în așteptare la data de 31 decembrie 2025 includ, în mod notabil, cazuri referitoare la anchete ineficiente privind acuzațiile de violență sexuală; cazuri referitoare la utilizarea nejustificată a armelor de foc sau la maltratarea de către agenți ai forțelor de ordine și anchete penale ineficiente, inclusiv cele legate de posibile motive discriminatorii; un caz referitor la lipsa de garanții în cadrul legal care reglementează supravegherea secretă; un caz implicând multiple încălcări legate de reținerea secretă a reclamantului și de 'extrădare extraordinară' în timpul unei operațiuni secrete de extrădare a CIA; cazuri referitoare la nepunerea în aplicare a unor decizii interne; cazuri legate de absența recunoașterii și protecției legale pentru cuplurile de același sex, precum și lipsa unui cadru legal clar și previzibil pentru recunoașterea identității de gen și un caz referitor la lipsa unor căi eficiente pentru obținerea reparații în cazuri de presupusă neglijență medicală. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Comisia Europeană: Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată a României
Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de a șasea și ultima cerere de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, precizează Comisia Europeană într-un răspuns pentru AGERPRES, precizând că serviciile CE sunt angajate cu acestea în discuții tehnice care susțin implementarea PNRR până l
Eurodeputatul Nicu Ștefănuță cere guvernului Ungariei soluții pentru continuarea finanțării culturale în Transilvania
Europarlamentarul român Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, îi solicită premierului Ungariei, Magyar Peter, și ministrului Culturii, Tarr Zoltan, o întâlnire la Budapesta pentru a discuta situația proiectelor culturale, educaționale și comunitare ale maghiarilor din Transilvania, informează un comunicat al biroului său trimis AGE
PPE și Renew cer CE să transmită fără echivoc României că 'amendamentul Fritz' riscă să ducă la pierderea fondurilor PNRR
Grupurile politice Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) și Renew Europe (liberal) din Parlamentul European îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să transmită fără echivoc României că plata fondurilor din Programul Național de Redresare și Reziliență este condiționată de implementarea reformelor în respectarea deplină a
Interpol anunță o operațiune internațională majoră împotriva rețelelor de crimă organizată din Africa de Vest (GALERIE FOTO)
O operațiune internațională împotriva rețelelor de crimă organizată din Africa de Vest responsabile de escrocherii financiare online s-a soldat cu 58 de arestări și 263 de suspecți identificați, a anunțat Interpol într-un comunicat publicat marți, informează EFE. Operațiunea Jackal IV, coordonată de Organizația Internațională a Pol
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, invitați de Maia Sandu la manifestările dedicate celor 35 de ani de independență a Republicii Moldova
Președinta Maia Sandu i-a invitat pe președintele României, Nicușor Dan, și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să participe joi, 27 august, la manifestările dedicate împlinirii a 35 de ani de independență a Republicii Moldova, informează marți Radio Chișinău și Deschide.md. Republica Moldova marchează joi 35 de ani de la
Europol avertizează asupra unoi noi tactici de jafuri violente în muzeele europene (raport)
Baroase, topoare, explozibili și chiar arme de foc se numără printre noile tactici detectate în jafurile din muzeele europene, unde Europol observă apariția unor infractori mai puțin specializați, dar mai violenți, care caută aur, bijuterii, pietre prețioase și antichități pentru valoarea lor și pentru ușurința cu care pot fi vândute pe piața neagră, relatează lu
Germania vrea să obțină extrădarea din România a suspectului în cazul armelor descoperite în apropiere de Berlin
Germania este în contact cu autoritățile de la București cu privire la posibila extrădare a unui bărbat reținut în România în legătură cu o ascunzătoare de arme descoperită într-o pădure din apropierea Berlinului anul trecut, a declarat vineri ministrul de interne german, Alexander Dobrindt, informează Reuters. &#
Germania: Arme de foc descoperite în apropiere de Berlin, serviciile secrete acuzând Moscova; suspect arestat în România (media)
Autoritățile de securitate din Germania au descoperit anul trecut pistoale ascunse într-o pădure din apropierea Berlinului și cred că armele urmau să fie folosite pentru a comite asasinate în numele serviciilor secrete rusești, un suspect fiind arestat în România, a relatat vineri publicația Sueddeutsche Zeitung, citată de Reuters, AFP și dpa.
NATO se declară pregătită 'să răspundă 24/7' la orice potențială amenințare, după o nouă detectare de drone în România
NATO a confirmat joi că cele două avioane de vânătoare spaniole F-18 desfășurate în România în primele ore ale dimineții, după detectarea unei drone în apropierea graniței cu Ucraina, operau sub comanda Alianței Atlantice, care s-a declarat pregătită 'să răspundă oricărei potențiale amenințări, 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptăm&a
Avioane militare ale Turciei au participat la un exercițiu NATO de apărare aeriană și antirachetă în spațiul aerian românesc
Avioane ale Forțelor aeriene ale Turciei au luat parte săptămâna trecută la un exercițiu al Apărării aeriene și antirachetă integrate (IAMD) a NATO în spațiul aerian românesc, a informat duminică Ministerul Apărării al Turciei, transmite Anadolu. Într-un comunicat publicat pe platforma turcă de social media NSosyal, min
Purtător de cuvânt al NATO despre drona doborâtă în spațiul aerian românesc: Drona pare să fie rusească
Purtătorul de cuvânt al Cartierului General al Comandamentului Aliat pentru Operații (SHAPE) al NATO, colonelul american Martin O'Donnell, a declarat că drona doborâtă în noaptea de sâmbătă spre duminică în spațiul aerian românesc pare să fie rusească, relatează Reuters. 'Detalii suplimentare privind
Poliția elvețiană caută martori după un incendiu declanșat voluntar lângă ambasada României
Poliția elvețiană a anunțat vineri că în continuare caută martori în cadrul anchetei legate de incendiu despre care suspectează că a fost declanșat în mod intenționat în fața ambasadei României la Berna, relatează AFP. Incendiul a survenit luni și, conform primelor constatări, pare că a fost 'provocat în mod voluntar'
România sprijină extinderea listei limbilor oficiale ale UE cu catalana, basca și galiciana
România se numără printre țările membre ale UE care susțin eforturile Spaniei de a fi recunoscute ca limbi oficiale ale UE catalana, basca și galiciana, în timp ce Belgia, Irlanda, Portugalia și Slovenia și-au exprimat în grade diferite sprijinul pentru această propunere, iar Croația a declarat că nu se va opune acestei măsuri, cu condiția ca serviciile com
Rusia atacă portul Izmail din #Ucraina, provocând un incendiu la infrastructura portuară
Rusia a atacat în cursul nopții zona portului Izmail, cel mai mare port ucrainean de la Dunăre, provocând pagube și declanșând un incendiu, au anunțat autoritățile regionale din Odesa, citate de Reuters. Izmail, situat în sudul regiunii Odesa, în apropierea frontierei cu România, este un important punct de t
Ambasadorii țărilor NATO discută despre recentele încălcări ale spațiului aerian în Polonia și România
Ambasadorii țărilor membre ale NATO s-au întâlnit miercuri pentru a discuta despre recentele încălcări ale spațiului aerian în Polonia și România, precum și despre incidentele recente cu drone, a anunțat Alianța într-un comunicat, relatează agențiile Reuters și EFE. Membrii NATO 'și-au exprimat deplina solidaritate și su