România, exemplu de creștere a capacității interne de implementare a hotărârilor CEDO în 2025 (raport)
România se numără printre țările care au făcut progrese semnificative în implementarea hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în 2025, deși, pe total, persistă numeroase provocări importante, potrivit raportului de activitate anual al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei dat publicității miercuri, la Strasbourg.
Potrivit acestui raport, Comitetul de Miniștri, care este responsabil de supravegherea implementării hotărârilor CEDO de către statele membre, a închis, în total, 949 de cazuri în cursul anului trecut, comparativ cu 894 de cazuri în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 6,2%.
Raportul menționează faptul că România a înregistrat cea mai mare scădere a cazurilor totale și a celor principale aflate în așteptare pentru implementare completă în cursul anului trecut (-124, respectiv -27). Austria, Estonia, Franța, Germania și Lituania au înregistrat, de asemenea, reduceri semnificative ale numărului de cazuri principale aflate în așteptare.
În același timp, persistă provocări semnificative în implementarea hotărârilor ce includ complexitatea cazurilor primite, creșterea continuă a numărului de cazuri principale aflate în așteptare și faptul că peste 500 de cazuri principale sunt în așteptare de mai bine de cinci ani.
În lumina complexității tot mai mari a volumului de cazuri aflate în așteptare, raportul subliniază importanța strategică a statelor de a-și crește și mai mult capacitatea internă de a implementa hotărârile CEDO, evidențiind exemplul pozitiv al României.
În raport este subliniată absența în continuare a participării și a informărilor din partea Federației Ruse ca un obstacol sistemic major.
Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei în 2022, dar continuă să aibă obligația legală de a pune în aplicare hotărârile relevante ale CEDO.
Pe de altă parte, raportul evidențiază evoluțiile pozitive în ceea ce privește Ucraina, care au dus la închiderea a 97 de cazuri - inclusiv 11 cazuri principale - în 2025, în pofida circumstanțelor dificile cauzate de război.
În ceea ce privește România, raportul menționează totalul cazurilor primite de la ratificarea Convenției Europene (2223) și a celor închise până în prezent (1936).
În 2025, Comitetul de Miniștri a primit de la CEDO 22 de cauze împotriva României pentru a supraveghea executarea hotărârilor, comparativ cu 51 în 2024 și 87 în 2023.
Dintre noile încălcări descoperite de CEDO în 2025, majoritatea au vizat investigații penale efectuate de la începutul anilor 1990 privind reprimările violente ale demonstrațiilor antiguvernamentale la căderea regimului comunist, violența domestică și libertatea de exprimare.
La 31 decembrie 2025, erau 287 de cazuri în așteptarea executării (comparativ cu 411 în 2024 și 476 în 2023), dintre care 33 erau cazuri principale clasificate sub procedură extinsă (comparativ cu 37 în 2024 și 2023), iar 50 erau cazuri principale clasificate sub procedură standard.
Dintre cazurile principale aflate în procedură extinsă, 21 au fost în așteptare timp de cinci ani sau mai mult. În mod similar, 27 dintre cazurile principale aflate în procedură standard au fost în așteptare timp de cinci ani sau mai mult (comparativ cu 38 în 2024 și 30 în 2023).
Autoritățile române au depus 29 de planuri de acțiune, 94 de rapoarte de acțiune și 46 de comunicări. S-au așteptat planuri de acțiune/rapoarte de acțiune actualizate sau comunicări care să conțină informații suplimentare pentru 19 grupuri/cazuri, în care fie termenul stabilit de Comitetul de Miniștri în această privință a expirat (cinci cazuri), fie feedback-ul a fost trimis de Departamentul pentru Executarea Hotărârilor din cadrul Consiliului Europei (DEJ) înainte de 1 ianuarie 2025 (14 cazuri).
Plata integrală a satisfacției juste acordate de CEDO a fost înregistrată în 65 de cazuri în 2025, în timp ce confirmarea plății integrale și/sau a dobânzii de întârziere era așteptată în 46 de cazuri pentru care termenul indicat în hotărârea Curții a depășit șase luni.
Principalele realizări de anul trecut au vizat închiderea a 146 de cazuri, inclusiv patru cazuri principale aflate sub supraveghere sporită și 27 de cazuri principale aflate sub supraveghere standard.
Închiderea mai multor cazuri principale a fost posibilă ca urmare a unor factori precum modificările legislative, în special referitoare la garanțiile împotriva suprapunerii procedurilor penale și administrative în domeniul fiscal, regimul de detenție al deținuților clasificat automat ca 'periculos' și deficiențele ce guvernează activitatea institutelor medico-legale; alinierea practicii judiciare naționale la constatările CEDO, în special în ceea ce privește drepturile apărării în procedurile penale, precum și aplicarea de către instanțele naționale a criteriilor 'Engel' în cazul procedurilor care nu sunt clasificate ca penale conform legislației naționale, menținându-se astfel protecția Convenției.
În plus, 115 cazuri repetitive au fost închise deoarece nu mai erau necesare sau posibile alte măsuri individuale.
Progrese notabile în cazurile care sunt încă în curs includ avansul realizat de autoritățile române în îmbunătățirea condițiilor de detenție și a îngrijirii medicale pentru deținuții care suferă de boli grave sau terminale. De asemenea, a avut loc o consolidare a remediului preventiv pentru a aborda eficient plângerile legate de supraaglomerare și condițiile materiale de detenție.
Cauzele în așteptare la data de 31 decembrie 2025 includ, în mod notabil, cazuri referitoare la anchete ineficiente privind acuzațiile de violență sexuală; cazuri referitoare la utilizarea nejustificată a armelor de foc sau la maltratarea de către agenți ai forțelor de ordine și anchete penale ineficiente, inclusiv cele legate de posibile motive discriminatorii; un caz referitor la lipsa de garanții în cadrul legal care reglementează supravegherea secretă; un caz implicând multiple încălcări legate de reținerea secretă a reclamantului și de 'extrădare extraordinară' în timpul unei operațiuni secrete de extrădare a CIA; cazuri referitoare la nepunerea în aplicare a unor decizii interne; cazuri legate de absența recunoașterii și protecției legale pentru cuplurile de același sex, precum și lipsa unui cadru legal clar și previzibil pentru recunoașterea identității de gen și un caz referitor la lipsa unor căi eficiente pentru obținerea reparații în cazuri de presupusă neglijență medicală. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România în continuare fără premier, criza politică se adâncește (agenții de presă)
România rămâne fără un nou prim-ministru după eșecul de luni seară al liberalului Adrian Veștea de a fi ales de către Parlament, la aproape două luni de la demiterea lui Ilie Bolojan, scrie AFP. Veștea, desemnat la jumătatea lunii iunie de către președintele Nicușor Dan pentru a forma noul guvern, avea nevoie de 233 de voturi favor
Interpol avertizează asupra creșterii traficului de persoane prin utilizarea platformelor digitale de plată
Organizația internațională de poliție Interpol a desfășurat o operațiune în șapte țări europene, menită să identifice un nou sistem de recrutare a victimelor traficului de persoane, în mare parte din America de Sud, prin intermediul platformelor digitale de plată care oferă conținut sexual explicit, informează vineri EFE. Misiunea, denumită CyberPr
UE: 19 țări, între care și România, solicită progrese în crearea de centre pentru migranți în străinătate
Nouăsprezece șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au cerut vineri, într-o scrisoare, 'progrese cât mai curând posibil' în crearea de centre pentru migranți în țări terțe pentru 'eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală' și 'repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa&
Liderii statelor UE discută despre bugetul multianual 2028-2034, în a doua zi a Consiliului European
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European de vară, discută vineri despre bugetul multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028 - 2034. Este de așteptat ca șefii de stat și de guvern să își prezinte punctele de vedere despre
Un cetățean român, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în Rusia pentru spionaj în favoarea Ucrainei (agenție)
O instanță rusă a condamnat definitiv un cetățean român la 15 ani de închisoare, într-o colonie penală de maximă securitate, pentru furnizarea către Ucraina de informații despre amplasarea sistemelor de apărare aeriană din Soci, a relatat vineri Centrul de Relații Publice (PRC) al FSB, citat de agenția Interfax. 'Verdictu
Germania: Cea de-a cincea Conferință de Securitate are loc vineri la Kiel
Cea de-a cincea Conferință anuală de securitate, care servește drept platformă la nivel înalt pentru dialog între factorii de decizie politică, liderii militari, experții și reprezentanții societății civile cu privire la provocările presante de securitate internațională, se desfășoară vineri la Kiel, în Germania, informează Fundația Konrad Adenauer
Ziua Iei 2026, celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare
Ziua Iei 2026 va fi celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare, sâmbătă, 20 iunie, informează un comunicat de presă publicat joi de Ambasada României în Republica Portugheză. Lisabona se îmbracă din nou în straie de sărbătoare tradiționale românești în cadrul unui spectacol extraordinar dedicat iei. C
Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei în UE
Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de campania de destabilizare a Rusiei și este hotărâtă să-și apere securitatea, potrivit unei rezoluții adoptate joi de eurodeputați, informează Parlamentul European într-un comunicat de presă. Incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian de pe teritoriul UE nu sunt incident
PE votează joi o rezoluție privind incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda
Parlamentul European, reunit în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg, va supune la vot joi o rezoluție care condamnă 'acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei' și incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda, după o dezbatere desfășurată marți pe această temă. Textul rezoluției, dat pu
Eurobarometru: 44% dintre adolescenții români petrec prea mult timp în fața ecranelor
Aproape jumătate dintre adolescenții din România consideră că petrec prea multe ore în fața ecranelor, iar peste o treime spun că utilizarea rețelelor sociale este excesivă, arată datele unui nou Eurobarometru privind impactul utilizării excesive a ecranelor și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, publicat marți. Fenomenul est
Ia românească a fost sărbătorită la Nicosia într-o ediție dedicată tradițiilor și comunității românești
Alianța Românilor din Cipru a primit Ordinul 'Meritul pentru promovarea drepturilor omului și angajament social', în grad de Cavaler, conferit de Președintele României, în cadrul Festivalului Iei Românești desfășurat duminică la Nicosia. Evenimentul a reunit comunitatea românească din insulă într-o celebrare a tradițiilor, ed
România și Republica Moldova l-au comemorat pe Mihai Eminescu la Viena
România și Republica Moldova au adus un omagiu poetului național Mihai Eminescu la Viena, la împlinirea a 137 de ani de la trecerea sa în eternitate. Reprezentanții celor două state au depus, luni 15 iunie, coroane de flori la bustul lui Eminescu amplasat în fața Parohiei Ortodoxe Române din capitala austriacă. La
Tradiția românească a dantelei, prezentată la Zagreb
Meșteșugul tradițional al confecționării dantelei din regiunea Mândra, inclus recent în patrimoniul cultural imaterial al României și propus pentru recunoaștere UNESCO, a fost prezentat sâmbătă publicului din Zagreb cu prilejul expoziției itinerante ''Dantela Mândrei'', informează agenția HINA. Ediția din Zagreb urmează
Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru, celebrate la Nicosia
Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru au fost celebrate vineri seara la Nicosia printr-un eveniment de diplomație culturală și economică în care ia românească - inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO - a fost folosită ca simbol de dialog și cooperare între cele două state membre ale Uniunii Europene.
Parlamentul European va dezbate securitatea frontierei estice a UE și incursiunile dronelor rusești
Parlamentul European va dezbate marți, în plenul de la Strasbourg, situația de securitate de la frontiera estică a Uniunii Europene, în contextul numărului tot mai mare de amenințări și incursiuni cu drone atribuite Federației Ruse. Potrivit agendei oficiale a legislativului european, eurodeputații vor discuta, alături de reprezent