Evenimente organizate de Institutul Cultural Român cu ocazia Zilei Tratatului de la Trianon

Institutul Cultural Român, prin reprezentanțele sale de la Beijing, Chișinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Veneția și Varșovia, organizează o serie de conferințe, expoziții și prelegeri, în contextul marcării Zilei Tratatului de la Trianon, un moment crucial în formarea statului român modern, document de la a cărui semnare se împlinesc 106 ani.

Această zi este oficial stabilită, prin Legea nr. 256 din 18 noiembrie 2020, pentru data de 4 iunie a fiecărui an. Prin aceste evenimente, Institutul Cultural Român contribuie la promovarea memoriei istorice, la consolidarea identității culturale românești în plan internațional, subliniind importanța acestui act diplomatic în evoluția geopolitică a Europei de Est.

Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, Departamentul de Studii Lingvistice și Literare al Universității din Padova și Societatea de Studii Românești 'Miron Costin' anunță pentru publicul specializat conferința prof. univ. dr. habil. Florin Muller, 'Tratatul de la Trianon - analiză istoriografică 1944-1989', joi, 4 iunie 2026, în Aula 5 a Complexului Universitar 'Beato Pellegrino' al Universității din Padova. Florin Muller, cadru didactic universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București, va analiza, dintr-o perspectivă sociologică și de istorie a ideilor, modul în care a fost studiată, în perioada comunismului, problema Tratatului de la Trianon (1920).

Sunt avute în vedere analizele staliniste și poststaliniste ideologizate și distorsionante de la sfârșitul anilor '40, din anii '50 /'obsedantul deceniu' și chiar de la începutul anilor '˜60 ai secolului XX, până la cele, pe de o parte, mai riguros științifice, cât și, pe de altă parte, vizibil ideologizate din anii '˜70-'˜80. O parte dintre acestea din urmă constituie ceea ce este îndeobște cunoscut drept curentul istoriografic și ideologic al 'național-comunismului'. Tratatul de la Trianon a fost, inclusiv în anii regimului comunist, un subiect cercetat de către istorici prin integrarea în problematica mai largă a sfârșitului Primului Război Mondial. Comunicarea știintifică va analiza, așadar, din punct de vedere metodologic și al argumentației de specialitate, atât maniera ideologizantă, cât și cea pozitivistă, atât de frecvente în contemporaneistica românească ante 1989, asupra Tratatului de la Trianon (1920), situației geopolitice a vremii și contextului politico-diplomatic ce au dus la încheierea acordului de pace ca parte a reglementărilor postbelice stabilite în cadrul Conferinței de la Paris (1919-1920).

Institutul Cultural Român de la Lisabona marchează joi, 4 iunie 2026, Ziua Tratatului de la Trianon printr-o serie de postări pe rețelele de socializare (Facebook, Instagram, X). Publicul va descoperi fotografii ale documentului original și imagini istorice inedite surprinzând momentul semnării tratatului - negocieri, personalități implicate și atmosfera epocii. Evenimentul online include și publicarea unui eseu semnat de prof. univ. dr. Sabin Drăgulin (Universitatea 'Petre Andrei' din Iași), intitulat 'Tratatul de la Trianon și destinul României (4 iunie 1920)'. Sabin Drăgulin este doctor în istorie și specialist în gândire politică românească, cu activitate de cercetare în România și Italia. Printre lucrările sale se numără 'Istoria gândirii politice românești 1848-1948' și studii publicate în reviste internaționale indexate.

Institutul Cultural Român de la Londra organizează o expoziție documentară pe secțiunea Blog a website-ului www.rcilondon.co.uk, pentru a fi preluată apoi pe conturile proprii de Facebook și Instagram, pe 4 iunie. Astfel, în fiecare an se rememorează eforturile înaintașilor și, în special, activitatea diplomației românești, care a acționat permanent pentru realizarea obiectivelor naționale pe palierul politic extern, inclusiv pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri. Expoziția online a fost realizată de Arhivele Diplomatice ale MAE și conține texte și fotografii, fiind centrată pe contribuția diplomației românești la crearea statului român modern, este prezentată în limba engleză și română și conține fotografii și texte explicative. Expoziția subliniază și prezintă faptele istorice, dar și contribuția diplomației române la pregătirea și desfășurarea Conferinței de Pace de la Paris ce a avut loc după încheierea Primului Război Mondial. Bazându-se pe realitățile rezultate în urma disoluției marilor imperii multinaționale, precum și pe principiile formulate de președintele american Woodrow Wilson în anul 1918, reprezentanții statelor participante au negociat pacea în Europa, aplicând, între altele, principiul autodeterminării popoarelor.

Marți, 9 iunie 2026, Institutul Cultural Român 'Dimitrie Cantemir' din Istanbul organizează la sediul său de la Conacul Musurus Pașa, conferința științifică 'Memorie istorică și diplomație culturală în Europa postbelică: Tratatul de la Trianon în context internațional', invitat fiind istoricul român Daniel Valentin Citirigă, conf. univ. dr. la Universitatea 'Ovidius' din Constanța. Acesta va susține prelegerea 'Tratatul de la Trianon: politică și diplomație (1919-1920)'. Evenimentul urmărește să promoveze dialogul academic internațional și înțelegerea impactului geopolitic, juridic și identitar al noii ordini europene, printr-o abordare comparativă și interdisciplinară.

Institutul Cultural Român de la Beijing a organizat luni, 1 iunie 2026, la Universitatea de Studii Internaționale, conferința 'România înainte și după Trianon'. Cu prilejul a 106 ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, istoricul Florian Banu a prezentat contextul internațional de la sfârșitul Primului Război Mondial, procesul de realizare a Marii Uniri și revendicările teritoriale ale României, oferind o perspectivă aprofundată asupra construcției statului român modern. Alte aspecte semnalate în cadrul conferinței au fost negocierile, prevederile tratatului, reacțiile statelor implicate, dar și impactul tratatului asupra României: consolidarea statului național, integrarea noilor provincii, provocările administrative, sociale și etnice. Conferința le-a oferit studenților și profesorilor de la Universitatea de Studii Internaționale din Beijing (BFSU) o șansă de a înțelege istoria României, complexitatea și moștenirea perioadei post-Trianon, dar și istoria secolului XX Est-European, prin prisma unei analize științifice solide. Tratatul de la Trianon este o temă de mare relevanță istorică și culturală, pentru români, dar și pentru cei care vor să înțeleagă istoria recentă a României, iar prezența și expertiza istoricului Florian Banu au transformat această prezentare într-un eveniment plin de substanță.

Institutul Cultural Român 'Mihai Eminescu' de la Chișinău, în parteneriat cu Universitatea de Stat 'Alecu Russo' și Direcția Învățământ, Tineret și Sport a municipiului Bălți a organizat marți, 2 iunie 2026, conferința 'Semnificația și importanța Tratatului de la Trianon pentru constituirea statului român unitar'. Evenimentul a reunit, la Biblioteca Științifică a Universității de Stat 'Alecu Russo' din Bălți, Sala 'Regele Ferdinand', cadre universitare, cercetători, reprezentanți ai Bisericii și ai instituțiilor culturale românești, într-un dialog dedicat rolului Tratatului în recunoașterea internațională a Marii Uniri și în consolidarea statului român modern. Invitați: prof. univ. dr. Natalia Gașițoi, rectorul USARB, conf. univ. dr. Lidia Pădureac, dr. Dumitru Lisnic, conf. univ. dr. Anatol Țăranu, Monica Babuc, directorul ICR Chișinău, precum și Preasfințitul Antonie, Episcop de Bălți în cadrul Mitropoliei Basarabiei. Conferința s-a putut urmări și online și s-a adresat în special elevilor și studenților din Bălți, îmbinând prezentările academice cu o componentă interactivă, menită să stimuleze gândirea critică, dialogul între generații și combaterea dezinformării.

Institutul Cultural Român de la Varșovia a marcat de asemenea Ziua Tratatului de la Trianon prin preluarea și difuzarea materialelor oficiale realizate de Ministerul Afacerilor Externe și Arhivele Diplomatice ale MAE. Inițiativa contribuie la informarea publicului polonez și a comunității românești din Polonia cu privire la semnificația istorică a tratatului semnat la 4 iunie 1920.

Biroul de presă al ICR