Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: La patru ani de la lansarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, este evident că acest conflict a schimbat profund Uniunea Europeană, iar pentru România efectele au fost și mai directe, dată fiind proximitatea geografică față de zona de conflict și importanța strategică a Mării Negre, țara noastră devenind un stat de primă linie pe flancul estic cu responsabilități sporite în materie de securitate și infrastructură critică, a declarat marți, pentru AGERPRES, eurodeputatul Victor Negrescu (grupul S&D), în ziua când se împlinesc patru ani de la lansarea agresiunii ruse contra Ucrainei.

''Dacă înainte vorbeam despre securitate în termeni mai degrabă teoretici, astăzi discutăm despre o realitate concretă: războiul a revenit la granițele Europei, iar stabilitatea nu mai poate fi considerată garantată. Pentru Uniunea Europeană, impactul a fost multiplu. În primul rând, la nivel de securitate și apărare, statele membre au fost nevoite să își regândească prioritățile, să crească investițiile în apărare și să consolideze cooperarea cu NATO. În al doilea rând, din punct de vedere economic și energetic, ruptura de dependența față de energia rusească a generat costuri, inflație și presiuni sociale, chiar dacă această diversificare este benefică și necesară. În al treilea rând, conflictul a pus la încercare unitatea europeană, testând capacitatea statelor membre de a rămâne solidare în fața unei agresiuni evidente'', a spus Negrescu.

Potrivit acestuia, România a gestionat fluxuri importante de refugiați, a facilitat tranzitul cerealelor ucrainene și a suportat efecte economice în agricultură, energie și transport.

''Multe din aceste eforturi au lăsat urme adânci. De aceea, am făcut demersuri pentru deschiderea rapidă la noi în țară a Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră. În același timp, România este o țintă constantă a războiului informațional și a tentativelor de destabilizare. Toate acestea arată că războiul din Ucraina, chiar dacă nu ne dorim acest lucru, nu este un conflict îndepărtat, ci unul care ne afectează direct și structural'', a explicat eurodeputatul social-democrat în declarația acordată AGERPRES.

El s-a referit și la sancțiunile UE contra Moscovei. În opinia sa, aceste sancțiuni nu au fost gândite ca o soluție de moment pentru oprirea războiului, ci ca un instrument de presiune economică și politică pe termen mediu și lung, limitând accesul Federației Ruse la tehnologie, finanțare și piețe occidentale și sporind costurile menținerii economiei de război.

''Din acest punct de vedere, sancțiunile sunt eficiente: ele limitează capacitatea Rusiei de a-și moderniza industria militară și transmit un semnal clar de condamnare. Totuși, eficiența lor este afectată de două probleme majore: ocolirea sancțiunilor prin intermediari și lipsa de unitate politică atunci când deciziile trebuie adoptate în unanimitate. Blocajele generate de unele state membre slăbesc mesajul politic și creează percepția de fragmentare'', a continuat Victor Negrescu, care este și vicepreședinte al Parlamentului European.

Pe lângă sancțiuni, Uniunea Europeană are la dispoziție și alte instrumente. În primul rând, poate consolida mecanismele de aplicare și monitorizare pentru a combate eludarea restricțiilor. De asemenea, UE poate accelera diversificarea energetică și interconectările, astfel încât niciun stat membru să nu fie vulnerabil la presiuni bilaterale. În al treilea rând, sprijinul financiar și militar pentru Ucraina rămâne esențial.

''Presiunea economică asupra Federației Ruse este mult mai eficientă atunci când Ucraina are capacitatea de a rezista pe teren și, nu în ultimul rând, trebuie continuată confiscarea și utilizarea veniturilor generate de activele rusești înghețate pentru a sprijini reconstrucția Ucrainei și, conform mai multor amendamente depuse în acest sens, susținerea statelor din prima linie, inclusiv a României și Republicii Moldova. Scopul acestor sancțiuni și eforturi ale Uniunii Europene și statelor membre trebuie să rămână pacea'', a accentuat eurodeputatul S&D.

Acesta a ținut să remarce că în cei patru ani, conflictul din Ucraina s-a extins dincolo de câmpul de luptă, iar războiul hibrid, care include dezinformarea, manipularea informațională și ingerințe în procesele electorale, a devenit un instrument central de subminare a coeziunii europene.

''Țintele predilecte sunt societățile democratice, unde polarizarea și neîncrederea pot fi exploatate. Uniunea Europeană trebuie să trateze dezinformarea ca pe o amenințare la adresa securității, nu doar ca pe o problemă de comunicare. Aplicarea strictă a regulilor privind responsabilitatea platformelor digitale, transparența algoritmică și combaterea conținutului manipulator este esențială. De asemenea, este nevoie de mecanisme de avertizare timpurie și de coordonare între statele membre în perioadele electorale. Toate acestea trebuie făcute transparent și respectând atât voința cetățenilor, cât și cadru legal'', a insistat Negrescu.

El a pus accentul pe importanța investițiilor suplimentare în educație, în media și în sprijinirea jurnalismului independent, întrucât reziliența democratică începe cu cetățeni informați și cu o presă liberă.

''În esență, apărarea Ucrainei, a Republicii Moldova, dar și a României împotriva amenințărilor hibride și apărarea democrației europene sunt două dimensiuni ale aceleiași bătălii. Dacă nu protejăm coeziunea internă și procesele democratice, orice efort extern riscă să fie subminat din interior'', a încheiat eurodeputatul Victor Negrescu. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)